La câteva zile înainte de scrutinul parlamentar din Republica Moldova, un sondaj publicat de iData indică o competiţie extrem de strânsă între formaţiunile rivale. Datele arată un avans marginal pentru formaţiunea de guvernământ, iar procentul ridicat de alegători indecişi poate răsturna orice predicţie. Situaţia politică rămâne tensionată din cauza acuzaţiilor reciproce privind interferenţa rusă şi a temerilor privind posibile alianţe post-electorale.
Sondaj iData: PAS și Blocul Patriotic la cote apropiate înaintea alegerilor
Conform anchetei iData, Partidul Acţiune şi Solidaritate apare în frunte cu 24,9% din intenţiile de vot, urmând îndeaproape Blocul Patriotic cu 24,7%. Diferenţa este marginală, ceea ce transformă scrutinul într-o cursă extrem de competitivă. Alte formaţiuni importante includ Blocul Alternativa, cotat la 7,2%, şi Partidul Nostru, care ar putea obţine circa 5,4% din sufragii. Analiza arată şi un procent semnificativ de alegători indecişi, aproximativ 26,6%, ceea ce conferă un grad mare de incertitudine rezultatelor finale. Dacă se iau în considerare doar voturile alegătorilor decişi, scorurile se echilibrează: Blocul Patriotic 33,9% versus PAS 33,6%. În acest context, absenţa exit-pollurilor va face mai dificilă estimarea tendinţelor imediate după închiderea urnelor. Comisia Electorală Centrală a respins solicitarea unei singure companii care a cerut să organizeze astfel de sondaje la ieşirea din secţii, o decizie care alimentează discuţiile despre transparenţă electorală. Declaraţiile oficialilor de la Chişinău şi acuzaţiile privind finanţări sau influenţe externe au accentuat polarizarea campaniei. Pentru observatori şi cetăţeni, cheia rămâne prezenţa la vot şi modul în care partidele îşi vor mobiliza alegătorii în ultimele zile de campanie.
Posibile alianţe post-electorale şi implicaţii geopolitice
Specialiştii politici avertizează că un rezultat fără majoritate clară poate produce negocieri complexe. În eventualitatea în care PAS nu-şi păstrează majoritatea, există scenarii în care formaţiunile pro-europene caută sprijinul unor partide mai mici. Analiştii consideră totodată că este mai probabil ca forţele pro-europene să încheie înţelegeri cu partide precum Partidul Nostru, decât să cedeze puterea către un guvern cu orientare pro-rusă. Declaraţiile publice ale premierului şi ale preşedintelui au subliniat temeri privind influenţe externe şi posibile fluxuri financiare menite să modeleze opinia publică. Rusia a respins acuzaţiile, în timp ce autorităţile moldovene afirmă că au obiecte concrete. De asemenea, la nivel diplomatic, Moscova a convocat ambasadorul Republicii Moldova ca răspuns la refuzul acreditării unor observatori ruşi. Astfel, pe lângă miză internă, alegerile capătă şi o dimensiune regională cu potenţiale consecinţe pentru direcţia externă a ţării.
„Citat sau statistică scoasă în evidență.”
- Marja de diferenţă între principalele partide este foarte mică.
- Peste un sfert din electorat încă nu s-a hotărât cum va vota.
- Rivalităţile politice sunt însoţite de acuzaţii privind influenţe externe.
Concluzie: ce pot decide ultimele zile înainte de scrutin
Rezultatul alegerilor parlamentare depinde de mobilizarea alegătorilor şi de evoluţia votului în rândul indecişilor. Datele sondajelor sugerează o competiţie foarte echilibrată între partide, iar scenariile post-electorale rămân deschise. Lipsa exit-pollurilor va îngreuna identificarea tendinţelor imediate, motiv pentru care atenţia publică se va concentra pe procesele oficiale de numărare. Pe termen mediu, orice combinaţie de majoritate va influenţa direcţia politică şi orientarea externă a Republicii Moldova. Observatorii locali şi internaţionali urmăresc îndeaproape modul în care autorităţile vor gestiona contestaţiile şi transparenţa procesului electoral.
Sursa: stirileprotv.ro