Asociaţia Americană a Inimii a publicat un ghid științific privind consumul de alimente ultraprocesate. Documentul analizează efectele asupra sănătății cardiace și oferă o clasificare clară a produselor. Raportul apare în contextul dezbaterilor publice despre politici alimentare și la scurt timp după rapoartele care scot în evidență aportul ridicat de calorii din astfel de produse, mai ales în rândul copiilor.
Ce spune ghidul AHA despre alimentele ultraprocesate
Noua declarație științifică semnată de AHA oferă definiții și recomandări practice pentru consumatori și factorii de decizie. Autorii subliniază că majoritatea produselor ultraprocesate conțin cantități ridicate de zahăr, sare și grăsimi, ingrediente asociate cu boli cronice. Totuși, raportul face o delimitare importantă: unele produse procesate pot avea un profil nutrițional mai favorabil și pot fi incluse ocazional într-un regim echilibrat.
Clasificarea propusă împarte alimentele în trei categorii: cel mai puţin sănătoase, moderat sănătoase și relativ sănătoase. Exemplele considerate mai sănătoase includ pâini integrale specifice, iaurturi cu conținut scăzut de zahăr, sosuri de roșii fără adaos excesiv și tartine pe bază de nuci sau leguminoase. Documentul avertizează însă că etichetarea nu trebuie folosită ca scuză pentru a mări consumul global de produse procesate.
Raportul atrage atenția asupra dovezilor epidemiologice care leagă consumul frecvent de alimente ultraprocesate de riscuri crescute pentru infarct, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, obezitate și mortalitate. Surse publice indică faptul că o mare parte din aportul caloric al populației provine din produse ultraprocesate, iar expunerea timpurie la aceste alimente ridică semnale de alertă pentru sănătatea pediatrică.
Autorii recomandă politici publice care să reducă disponibilitatea produselor cu profil nutrițional nefavorabil și măsuri care să încurajeze oferirea de alternative neprocesate sau minim procesate în școli și spații publice. De asemenea, se insistă pe monitorizarea atentă a produselor considerate „mai sănătoase” pentru a preveni modificări care le-ar putea diminua valoarea nutritivă.
Argumente științifice și limitele dovezilor
Analizele citate în ghid se bazează pe studii observaționale și meta-analize care asociază consumul de UPF cu multiple rezultate adverse. Un sumar recent arată creșteri notabile ale riscului cardiovascular și ale incidenței obezității în cazul creșterii aportului de alimente ultraprocesate. Totuși, experții recunosc că mecanismele biologice concrete rămân parțial neclare, iar studiile clinice pe termen lung sunt mai puține.
Câteva intervenții clinice au demonstrat că dietele bazate pe alimente preparate acasă duc la scădere în greutate comparativ cu dietele bogate în produse ultraprocesate, chiar și când acestea din urmă sunt formulate pentru a fi „sănătoase”. Astfel, recomandarea principală rămâne limitarea consumului și prioritizarea alimentelor minim procesate.
„Americanii obțin o proporție semnificativă a caloriilor zilnice din alimente ultraprocesate.”
- Reducerea aportului de zahăr, sare și grăsimi procesate
- Prioritizarea alimentelor minim procesate și a cerealelor integrale
- Monitorizarea produselor etichetate drept „mai sănătoase”
Recomandări practice pentru consumatori
Pentru a reduce riscurile asociate, experții sugerează citirea atentă a etichetelor și alegerea produselor cu listă scurtă de ingrediente. Alegeți alimente minim procesate, cum ar fi fructele și legumele proaspete, cerealele integrale și leguminoasele. Când optați pentru produse procesate, preferați variantele cu conținut redus de zahăr și sare.
Un alt sfat pragmatic este să favorizați preparatele gătite acasă, deoarece acestea permit controlul aportului de grăsimi și sare. Pentru familii ocupate, opțiunile procesate cu profil nutrițional bun pot constitui soluții ocazionale, dar nu ar trebui să înlocuiască baza dietei. De asemenea, educația nutrițională și politicile care reglementează publicitatea pentru copii sunt esențiale pentru schimbări pe termen lung.
Concluzie
Ghidul AHA subliniază că majoritatea produselor ultraprocesate sunt dăunătoare pentru sănătatea cardiacă, dar recunoaște că există excepții ce pot avea valoare nutrițională. Raportul propune o clasificare clară, recomandări pentru consumatori și apeluri la politici publice care să limiteze expunerea populației la produse cu risc ridicat.
Pe plan individual, cea mai sigură abordare rămâne reducerea consumului de alimente procesate și prioritizarea produselor integrale, gătite acasă. Factorii de decizie sunt invitați să susțină măsuri care promovează accesul la alimente sănătoase, iar industria alimentară trebuie trasă la răspundere pentru calitatea produselor.
Sursa: cnn.com