CSAT a adoptat luni măsuri și proceduri privind interceptarea și, dacă este cazul, doborârea aeronavelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian al României. Deciziile stabilesc cine autorizează acţiunile defensive pentru drone și pentru aeronave cu pilot. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, oferind clarificări privind responsabilitățile operative și politice în situații sensibile.
Procedura decizională pentru doborârea dronelor și aeronavelor
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a definit pașii de urmat când apar obiecte aeriene care nu respectă reglementările. În cazul dronelor militare sau al aeronavelor militare cu pilot, competența pentru hotărârea asupra interceptării și, în ultimă instanță, pentru utilizarea armamentului revine comandantului misiunii, conform regulilor NATO. Pentru aeronavele civile, decizia de autorizare a angajării rămâne la nivel ministerial, în sarcina ministrului Apărării, datorită implicațiilor politice și riscului pentru vieți civile. Măsurile includ o listă actualizabilă de obiective care necesită protecție specială, precum și proceduri tehnice pentru detectare și neutralizare. De asemenea, prin ordin ministerial s-au stabilit clar competențele în vederea evitării suprapunerilor între instituțiile implicate. În practică, piloții de vânătoare pot primi autorizație pentru a urma un obiectiv și pentru a evalua riscurile colaterale, dar utilizarea armamentului letal este tratată ca o soluție de ultimă instanță. Aceste reguli răspund și la recente incidente în regiune, când aeronave au fost ridicate pentru interceptare. Autoritățile vor actualiza periodic cerințele tehnice pentru sisteme de apărare antidrone, astfel încât să răspundă noilor amenințări tehnologice și tacticilor din aria aeriană civilă și militară.
Când intervenția devine măsură de ultimă instanță
Decizia de distrugere a unei aeronave cu pilot se ia doar după epuizarea procedurilor de identificare și avertizare. Există pași graduali de neutralizare, de la interceptare vizuală și comunicare, la măsuri tehnice de forțare a părăsirii spațiului aerian. Utilizarea armamentului pe un avion care nu răspunde la semnale sau nu se identifică se consideră ultima opțiune. În cazul dronelor, din motive operaționale, comandantul operațiunii poate decide eliminarea țintei atunci când riscul imediat impune o reacție rapidă. Evaluarea riscurilor colaterale este esențială: armele folosite de avioanele de luptă pot crea fragmente care cad la sol, punând în pericol populația sau infrastructura. De aceea, procedurile includ criterii clare pentru estimarea impactului și coordonarea cu autoritățile civile. Măsurile adoptate urmăresc echilibrul dintre apărarea suveranității aeriene și minimizarea victimelor colaterale.
„Decizia de a folosi armament letal rămâne o soluție de ultimă instanță, după epuizarea tuturor pașilor de identificare și avertizare.”
- Comandantul misiunii decide asupra dronelor și aeronavelor militare.
- Ministrul Apărării autorizează angajarea împotriva aeronavelor civile.
- Lista obiectivelor protejate și procedurile tehnice se actualizează periodic.
Concluzie
Noile proceduri aprobate de CSAT clarifică responsabilitățile în protejarea spațiului aerian și introduc reguli uniforme pentru interceptare și, dacă este necesar, neutralizare. Diferențierea între aeronave militare și civile urmărește reducerea tensiunilor politice și gestionarea corectă a riscurilor umane. Prin actualizarea listei de obiective și a cerințelor tehnice se asigură o reacție mai eficientă la amenințările moderne, inclusiv cele venite dinspre drone. Transparența în proceduri și cooperarea între instituții sunt esențiale pentru aplicarea riguroasă a noilor reguli, totodată pentru a proteja populația și infrastructura critică. Autoritățile reafirmă că folosirea armamentului este întotdeauna ultima opțiune, aplicată doar în condiții clare și bine documentate.
Sursa: hotnews.ro