Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a fost convocat joi la Palatul Cotroceni pentru a discuta reguli clare privind intervenţiile împotriva aeronavelor fără pilot. Întâlnirea urmăreşte clarificarea cui îi revine competenţa de a autoriza măsuri şi stabilirea cerinţelor tehnice necesare pentru protecţia obiectivelor sensibile. Deciziile vizează şi modul de informare a publicului şi coordonarea cu partenerii internaţionali.
Obiectivele şi responsabilităţile decise la nivel strategic
Pe ordinea de zi s-au aflat propuneri pentru identificarea obiectivelor care necesită măsuri de protecţie împotriva dronelor şi a altor vehicule aeriene neautorizate. De asemenea, s-au analizat cerinţele tehnice pentru echipamentele folosite în supraveghere şi neutralizare. Consiliul a pus accent pe necesitatea unei proceduri operative care să precizeze persoanele cu dreptul de a ordona măsuri de intervenţie. Această clarificare urmăreşte reducerea incertitudinilor în situaţii critice şi prevenirea declaraţiilor contradictorii în spaţiul public. Ministrul Apărării a subliniat că România dispune de capabilităţi de intercepţie şi de sisteme de avertizare timpurie, care permit detectarea din timp a ameninţărilor aeriene. Statul urmează să asigure instruirea personalului şi interoperabilitatea cu aliaţii NATO pentru schimbul rapid de informaţii. În plus, sunt evaluate proceduri de evaluare a riscurilor colaterale înaintea unei decizii de a folosi forţa. Decizia operativă de a autoriza acţiuni directe va rămâne încadrată în normele militare şi în legislaţia naţională. Consiliul a discutat şi despre fluxul de comunicare internă între instituţii, astfel încât ordinele de intervenţie să fie aplicate prompt şi legal. Totodată, s-a subliniat necesitatea unei informări clare către cetăţeni pentru a evita panica şi dezinformarea.
Aspecte operaţionale şi cooperare internaţională
În context, s-a amintit importanţa alertelor timpurii şi a cooperării cu partenerii din cadrul alianţei. Implementarea procedurilor va include standarde tehnice pentru sisteme de detecţie şi contramăsuri. Rolul comandantului operaţiunii rămâne esenţial în evaluarea riscurilor şi în emiterea autorizaţiilor finale pentru acţiuni împotriva vehiculelor aeriene neautorizate. Totodată, s-a reiterat faptul că deciziile privind utilizarea armamentului trebuie să respecte principiile de necesitate şi proporţionalitate.
„Autorizarea de a neutraliza o ţintă a existat, însă piloţii au renunţat la tir după evaluarea riscurilor colaterale.”
- Stabilirea obiectivelor ce necesită protecţie specială
- Clarificarea competenţelor de autorizare a intervenţiilor
- Consolidarea cooperării cu NATO şi partenerii
Incidentul cu drona: intervenţie, decizii şi reacţii diplomatice
Ca exemplu relevant, forţele aeriene au interceptat o dronă detectată în spaţiul naţional în luna septembrie. Aeronave F-16 au fost ridicate pentru supraveghere şi au urmărit aparatul până la dispariţia semnalului radar. Piloţii au avut autorizarea de a deschide focul, însă în momentul contactului direct au considerat că riscurile colaterale erau neacceptabile şi au renunţat la angajare. Această abordare a fost prezentată ca o demonstraţie de profesionalism şi responsabilitate. Situaţia a generat şi un schimb diplomatic, iar autorităţile au comunicat despre necesitatea unei analize juridice clare. Reacţiile externe au pus în evidenţă nevoia de transparenţă şi de confirmare obiectivă a originii unor astfel de aparate. În urma evenimentului, s-a reiterat angajamentul României pentru apărarea spaţiului aerian şi pentru consolidarea capabilităţilor defensive la frontiera estică.
Concluzie
Sesiunea CSAT are scopul de a institui norme clare privind gestionarea intruziunilor aeriene neautorizate şi de a defini fluxul decizional în situaţii critice. Prin adoptarea unor proceduri tehnice şi operaţionale, autorităţile urmăresc reducerea riscurilor asupra populaţiei şi a infrastructurii. Cooperarea cu aliaţii şi aplicarea riguroasă a regulilor de angajare rămân esenţiale pentru o reacţie eficientă. Transparenţa şi comunicarea coordonată vor contribui la limitarea dezinformării şi la creşterea încrederii publice în măsurile de securitate.
Sursa: stirileprotv.ro