În ianuarie 2025, Comisia Europeană a aprobat utilizarea pulberii de viermi galbeni trataţi cu UV ca produs alimentar nou, cu restricţii clare privind cantitatea şi etichetarea. Decizia a stârnit reacţii virale pe reţelele sociale, unde au apărut acuzaţii de natură conspirativă. Acest material analizează cauzele răspândirii dezinformării şi contextul real al reglementării, explicând ce presupune aprobarea şi cum influenţează încrederea consumatorilor.
De la aprobarea UE la mituri: ce s-a întâmplat şi ce nu e adevărat
Comisia Europeană a autorizat folosirea unei făini de viermi tratate cu UV în cantităţi limitate pentru produse precum pâine, paste sau brânzeturi, cu condiţia listării explicite pe etichetă. În realitate, limita aprobată indică un procentaj mic şi transparenţă la etichetare, nu o obligaţie sau impunere de consum. Totuşi, conturi eurosceptice şi unele figuri politice au prezentat decizia ca pe o încercare de a transforma furnizorul în alimentul cotidian, vehiculând cifre incorecte şi afirmaţii alarmiste. Mesaje simpliste de tipul „nu voi mânca insecte” funcţionează ca refren retoric. Ele exploatează teama publică legată de autorităţi şi de schimbări rapide în politicile alimentare. Istoric, consumul de insecte, numit entomofagie, este o practică veche în multe regiuni ale lumii, iar interpretarea sa ca «experiment» modern este eronată. Experţii subliniază că aprobările se bazează pe studii de siguranţă alimentară şi pe evaluări privind riscurile. Răspândirea dezinformării se amplifică când oamenii se confruntă cu incertitudini globale, cum ar fi schimbările climatice sau crizele sanitare. Mesajele false profită de această stare pentru a oferi explicaţii simple la probleme complexe. În plus, etichetarea obligatorie este un element de protecţie pentru consumatori. Consumatorii au astfel acces la informaţii clare pentru a alege în cunoştinţă de cauză. Mass-media şi autorităţile au un rol important în clarificarea faptelor, prin comunicare transparentă şi date verificabile. În contextul UE, reglementările alimentare urmăresc protecţia sănătăţii publice, nu impuneri culturale.
Mecanismele psihologice care alimentează teoriile conspiraţiei
Oamenii caută sens în faţa incertitudinii, iar teoriile conspiraţiei oferă poveşti coerente când realitatea pare haotică. Specialiştii în ştiinţe cognitive arată că astfel de naraţiuni reduc anxietatea şi oferă o ţintă asupra căreia se poate proiecta frica. Mesajele simplificate circulă uşor pe reţele sociale, unde emoţia prevalează adesea asupra verificării faptelor. Pentru a diminua impactul dezinformării, este esenţială promovarea gândirii critice şi verificarea surselor. Educaţia media şi explicaţiile clare ale autorităţilor contribuie la restabilirea încrederii. De asemenea, jurnalismul responsabil trebuie să diferenţieze între opinii şi date verificate, oferind context despre reglementări şi studii ştiinţifice.
„Conspirațiile oferă narațiune atunci când realitatea pare aleatorie.”
- Etichetarea obligatorie asigură transparenţă pentru consumatori.
- Dezinformarea profită de anxietate şi de lipsa contextului ştiinţific.
- Educaţia media şi comunicarea oficială pot diminua teama publică.
Concluzie
Aprobarea pulberii de viermi trataţi cu UV în Uniunea Europeană a fost gestionată prin criterii de siguranţă şi prin obligaţii clare de etichetare. Totuşi, reacţiile publice au fost modelate de mesaje false care transformă o decizie tehnică într-o teorie a conspiraţiei. Combaterea acestui fenomen necesită informare transparentă, verificare jurnalistică şi educaţie privind evaluarea surselor. Consumatorii trebuie să beneficieze de date clare pentru a lua decizii informate, iar autorităţile să comunice mecanismele de protecţie alimentară. În final, dialogul deschis şi dovezile ştiinţifice rămân cele mai eficiente instrumente împotriva dezinformării şi pentru restabilirea încrederii în politicile alimentare.
Sursa: bbc.com