Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, avertizează că riscul unui atac militar convenţional din partea Rusiei asupra NATO este redus, dar că ameninţările vor lua forme subtile. El describe o perioadă în care societăţile vor fi testate prin campanii de dezinformare, acţiuni cibernetice şi presiuni asupra opiniei publice. Analiza a fost prezentată la deschiderea unui forum european, subliniind nevoia de rezilienţă şi protecţie a infrastructurilor critice.
Primul capitol
În intervenţia sa, Geoană a explicat că actele de război se vor îndrepta spre zone non‑convenţionale, cu accent pe competiţii informaţionale. Aceasta include încercări de a modela percepţii publice, de a amplifica temeri şi de a eroda încrederea în instituţii. Tactici precum atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice şi campanii coordonate de dezinformare pot slăbi coeziunea societăţilor. România şi aliaţii trebuie să îşi îmbunătăţească mecanismele de detectare şi răspuns, precum şi comunicarea publică pentru a contracara narativele false. Consilierea publică şi formarea profesională în domeniul securităţii cibernetice devin esenţiale. În plus, cooperarea regională va spori capacitatea de reacţie în faţa atacurilor asimetrice. Investiţiile în apărare rămân importante, dar nu suficiente. Este necesară o strategie cuprinzătoare care să combine domeniul militar, cibernetic şi mediatic. Adoptarea unor standarde de rezilienţă pentru reţele critice şi pentru servicii esenţiale reduce vulnerabilităţile. Instituţiile publice trebuie să comunice transparent pentru a nu permite narativelor ostile să prindă rădăcini. În acelaşi timp, educaţia media a populaţiei poate limita răspândirea dezinformării. Documentarea şi schimbul de informaţii între state membre sprijină răspunsuri rapide şi coordonate. Actorii civili, mass‑media şi sectorul privat au un rol activ în consolidarea securităţii informaţionale. Toate aceste măsuri fac parte dintr‑un efort pe termen lung pentru a proteja democraţiile.
Subcapitol
Geoană a amintit că sprijinul pentru Ucraina constituie un test al solidarităţii europene şi al direcţiei strategice a continentului. Menţinerea acestui sprijin demonstrează capacitatea Europei de a rămâne unită în faţa presiunilor. România are oportunitatea de a-şi consolida rolul regional prin iniţiative diplomatice şi proiecte de securitate. Liderii locali trebuie să combine politici externe active cu investiţii interne în rezilienţă. În acelaşi timp, întărirea parteneriatelor cu instituţii europene şi cu NATO va asigura un cadru mai robust de protecţie. Mesajul principal insistă pe vigilenţă, pregătire şi comunicare coerentă pentru a contracara influenţa ostilă.
„Vom trece printr‑o perioadă de testare a vigilenţei noastre, în care competiţia informaţională va fi intensă.”
- Accent pe război cognitiv şi manipulare informaţională
- Nevoia de protecţie a infrastructurilor critice
- Cooperare regională şi educaţie media pentru rezilienţă
Concluzie
Discursul lui Mircea Geoană semnalează că ameninţările viitoare vor combina mijloace cibernetice şi informaţionale, nu doar forţa armată tradiţională. Reacţia eficientă cere măsuri integrate: investiţii în apărare, consolidarea securităţii cibernetice şi campanii de informare publică. România şi partenerii săi trebuie să construiască mecanisme de protecţie a infrastructurilor esenţiale. De asemenea, educaţia civică şi alfabetizarea media sunt elemente cheie ale rezilienţei. Printr‑o strategie coerentă se poate diminua impactul campaniilor ostile şi se pot proteja valorile democratice.
Sursa: stirileprotv.ro