MAE: România respinge etichetarea zborurilor de deportare

Ministerul Afacerilor Externe a oferit clarificări privind recentele zboruri organizate de autorităţile britanice pentru returnarea unor cetăţeni români. Instituția subliniază că aceste curse funcţionează în baza unui acord bilateral de readmisie şi fac parte din proceduri deja cunoscute. MAE atrage atenţia asupra riscului de stigmatizare a comunităţii româneşti şi cere o abordare echilibrată în comunicare pentru a evita mesaje discriminatorii.

Aeronava utilizată pentru zborurile de retrimitere între Marea Britanie și România

Context legal şi proceduri folosite pentru returnarea cetăţenilor

Autorităţile române au explicat că zborurile de retrimitere din Regatul Unit se desfăşoară în baza unui instrument juridic bilateral privind readmisia, încheiat la începutul anilor 2000. Aceste curse tip charter nu reprezintă o măsură nouă, ci sunt utilizate ocazional pentru a facilita returnarea rapidă a persoanelor care dețin cetăţenie română. Potrivit MAE, în cea mai recentă cursă au fost îmbarcaţi exclusiv cetăţeni români, iar folosirea acestor mijloace urmăreşte reducerea perioadei de reţinere pe teritoriul britanic. De asemenea, autorităţile britanice pot apela la scheme de plecare voluntară, cum ar fi Early Removal Scheme (ERS), Facilitated Return Scheme (FRS) şi Voluntary Return Scheme (VRS). Aceste programe oferă alternative care limitează costurile şi durata procedurilor administrative, reducând astfel nevoia de detenţie prelungită. Ministerul subliniază că, într-o comunitate atât de numeroasă ca cea română din Marea Britanie, apar şi cazuri excepţionale cu comportamente contrare legii. Totuşi, MAE cere ca astfel de operaţiuni să fie puse în context, astfel încât să nu altereze percepţia publică asupra majorităţii cetăţenilor români care sunt integraţi şi contribuie la viaţa economică şi socială a Regatului Unit. În comunicarea oficială, România a transmis autorităţilor britanice preocuparea privind modalitatea de mediatizare a acestor zboruri, pentru a evita amplificarea unor naraţiuni negative.

Impactul public şi riscul de stigmatizare a comunităţii române

MAE a exprimat îngrijorare faţă de faptul că această problemă a fost pusă sub lumina reflectoarelor într-un mod care o diferenţiază de alte destinaţii. Oficialii atrag atenţia că invitarea unui jurnalist şi scoaterea din context a unei curse pot genera interpretări eronate. O astfel de expunere media are potenţialul de a alimenta discursuri de ură sau stereotipuri la adresa comunităţii româneşti din Regatul Unit. Specialiştii în comunicare recomandă prezentarea faptelor cu rigurozitate şi includerea informaţiilor despre cadrul legal şi alternativele voluntare. În plus, evidenţierea contribuţiilor economice şi sociale ale românilor stabiliţi în Marea Britanie poate tempera reacţiile negative. MAE reaminteşte că relaţiile bilaterale între cele două ţări rămân solide în majoritatea domeniilor, iar incidente izolate nu definesc parteneriatul în ansamblu.

„Singularizarea României în această problemă poate genera discriminare şi mesaje ostile la adresa comunităţii.”
  • Mecanismul de readmisie se bazează pe un acord bilateral și proceduri cunoscute.
  • Sunt disponibile scheme de plecare voluntară care reduc nevoia de detenţie.
  • O mediatizare echilibrată previne stereotipizarea și discursul instigator la ură.

Concluzie

Ministerul Afacerilor Externe solicită contextualizarea operaţiunilor de returnare şi reaminteşte necesitatea unei prezentări corecte în spaţiul public. România atrage atenţia asupra efectelor negative ale singularizării şi cere colaborare pentru a limita riscul discriminării. Comunitatea română din Regatul Unit rămâne majoritar integrată, iar cazurile izolate trebuie tratate conform legii, fără a generaliza. Comunicarea responsabilă între autorităţi şi presă este esenţială pentru menţinerea relaţiilor bilaterale şi protejarea drepturilor cetăţenilor.

Sursa: stirileprotv.ro

Mai nouă Mai veche