Un studiu realizat de cercetători din Australia și Norvegia arată că adăugarea de nanoparticule în oţet concentrează şi intensifică acţiunea antimicrobiană. Cercetarea investighează combinaţia dintre acidul acetic şi particule microscopice pe bază de carbon şi cobalt. Această abordare vizează bacterii periculoase rezistente la tratamente clasice şi analizează potenţialul unei soluţii simple şi accesibile pentru dezinfectare.
Nanoparticule în oțet: cum amplifică acțiunea antimicrobiană
Studiul, coordonat de echipe de la Institutul QIMR Berghofer, Universitatea Flinders şi Universitatea din Bergen, descrie modul în care nanoparticulele fabricate din carbon şi cobalt sporesc efectele acizilor organici. Cercetătorii au introdus particule nanometrice într-o soluţie diluată de acid acetic pentru a testa eficienţa asupra unor bacterii cunoscute pentru rezistenţă. Testele au vizat tulpini precum Staphylococcus aureus, Escherichia coli şi Enterococcus faecalis, iar rezultatele au arătat o capacitate mai mare de reducere a populaţiilor bacteriene comparativ cu oţetul simplu. În mediul acid, peretele celular bacterian pare mai vulnerabil, favorizând absorbţia particulelor nanoscopice. Odată intrate, nanoparticulele pot interfera cu integritatea membranei şi pot genera stres celular, ceea ce duce la distrugerea microbilor. Autorii subliniază că, în experimentele pe modele animale, tratamentul nu a afectat vindecarea plagilor şi nu a prezentat semne clare de citotoxicitate pentru celulele gazdă. Conform publicaţiei studiului în ACS Nano, combinaţia de acid acetic şi nanoparticule oferă o soluţie complementară, nu un înlocuitor al terapiilor antibiotice. Această abordare poate reduce încărcătura bacteriană locală şi poate deveni utilă în dezinfectarea rănilor sau a suprafeţelor, după validări clinice şi reglementare adecvată. Implicaţiile pentru controlul rezistenţei la antibiotice sunt importante, întrucât metodele non-antibiotice pot limita selectarea tulpinilor rezistente.
Testări și rezultate experimentale
Metodologia a inclus formularea unei soluţii uşor acide cu nanoparticule de carbon care conţineau cobalt. Această soluţie a fost aplicată pe culturi bacteriene şi pe răni experimentale la şoareci. Eficacitatea s-a măsurat prin reducerea numărului de celule viabile şi prin observaţii ale vindecării plagilor. Rezultatele au indicat o scădere semnificativă a populaţiilor bacteriene patogene în comparaţie cu controlul tratat doar cu acid acetic. Cercetătorii au folosit teste de citotoxicitate pentru a verifica siguranţa asupra celulelor mamiferelor, iar datele preliminare sugerează un profil acceptabil. Publicarea în ACS Nano confirmă trecerea printr-un proces de evaluare peer‑review. Următorii paşi includ studii pe scară mai largă pentru a determina dozele optime şi siguranţa pe termen lung. Datele actuale rămân promiţătoare, dar este necesară prudenţă înainte de aplicarea clinică pe scară largă.
„Nanoparticulele par să pătrundă în bacterii şi să le compromită atât din interior, cât şi de pe suprafaţă.”
- Combinarea acidului acetic cu nanoparticule măreşte activitatea antimicrobiană.
- Metoda a fost eficientă împotriva unor bacterii rezistente la medicamente.
- Rezultatele preliminare indică tolerabilitate pentru celulele mamifere la testare.
Implicații pentru sănătate publică și pași următori
Descoperirea deschide piste pentru metode alternative de control al infecţiilor, complementare antibioticelor. În contextul creşterii globale a rezistenţei la antimicrobiene, soluţii care reduc dependenţa de antibiotice sunt valoroase. Totuşi, implementarea clinică va necesita studii riguroase de siguranţă, standardizare a formulelor şi aprobări reglementare. Dezvoltarea tehnologică trebuie să asigure şi controlul impactului ecologic al nanoparticulelor. Aplicarea practică ar putea include dezinfectanţi pentru uz medical şi tratamente locale pentru răni, după validări clinice. Pe termen lung, integrarea acestor tehnologii în pachete terapeutice ar putea contribui la reducerea riscului de complicaţii infecţioase.
Concluzie
Studiul publicat în ACS Nano sugerează că nanoparticulele din carbon şi cobalt pot amplifica efectul antimicrobian al oţetului. Această combinare ar putea reprezenta o strategie suplimentară pentru a limita propagarea bacteriilor rezistente. Rezultatele pe modele animale şi testele in vitro sunt încurajatoare, dar nu substituie evaluările clinice. Urmează etape de optimizare a formulei, evaluări de siguranţă pe termen lung şi studii clinice. Adoptarea responsabilă a tehnicii ar putea consolida arsenalul împotriva infecţiilor, în special în mediile cu resurse limitate.
Sursa: stirileprotv.ro