Un sondaj naţional realizat în septembrie arată că percepţia riscului de extindere a conflictului din Ucraina afectează opinia publică din România. Datele indică temeri semnificative legate de o posibilă agresiune în apropierea frontierelor. Răspunsurile reflectă şi atitudini despre rolul ţării în criză, precum şi disponibilitatea de a majora cheltuielile pentru apărare.
Percepția românilor asupra riscului unui atac rusesc
Conform sondajului Avangarde, 47% dintre respondenţi apreciază că ar fi posibil ca Federaţia Rusă să lanseze un atac pe teritoriul României în actualul context geopolitic. Alte 43% cred că un asemenea scenariu este puţin probabil, iar 10% nu au exprimat o opinie clară. Datele sugerează o fractură semnificativă în percepţia publică privind securitatea naţională. În paralel, opinia privind nivelul implicării României în criza din Ucraina este divizată: 37% preferă o implicare restrânsă, mai degrabă umanitară, 33% susţin o implicare mai activă, iar 26% consideră că măsurile actuale sunt suficiente. Întrebările privind finanţarea apărării au generat consens într-o măsură mai mare. 57% dintre participanţi sprijină o creştere a alocării bugetare la 5% din PIB pentru înzestrare şi consolidarea capacităţii militare, în acord cu solicitările liderilor Alianţei. Doar 38% s-au exprimat împotrivă, iar restul au rămas nehotărâţi. Nivelul ridicat de încredere în NATO, raportat la sondaj, explică parţial deschiderea publicului faţă de cheltuieli mai mari pentru apărare. Ancheta s-a desfăşurat între 8 şi 14 septembrie 2025, pe un eşantion de 1.000 de adulţi din România, prin interviuri telefonice (CATI). Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%, aspect relevant pentru interpretarea rezultatelor în contextul dezbaterilor publice privind securitatea şi politica externă.
Opinii publice despre rolul României în criza regională
Rezultatele arată că dezbaterea despre rolul României în regiune rămâne deschisă. Susţinătorii unei implicări mai active invocă necesitatea de a consolida sprijinul pentru Ucraina şi de a întări coeziunea euro-atlantică. Cei care pledează pentru o poziţie rezervată menţionează riscurile escaladării şi preferinţa pentru asistenţă umanitară. În acest context, sprijinul public pentru creşterea cheltuielilor militare poate reflecta o percepţie sporită a vulnerabilităţii. Mass-media, mediul academic şi liderii politici au un rol important în clarificarea opţiunilor strategice. Dezbaterea publică influenţează, de asemenea, priorităţile bugetare şi planificarea pe termen mediu a resurselor pentru apărare.
„47% dintre români consideră posibilă o agresiune rusească pe teritoriul României.”
- Sondaj Avangarde: 1.000 de respondenţi, marja de eroare ±3,4%.
- 47% văd ca posibil un atac; 43% resping această ipoteză.
- 57% susţin alocarea a 5% din PIB pentru apărare.
Concluzii și implicații pentru politicile de securitate
Sondajul evidenţiază o populaţie preocupată de securitate, dar divizată în privinţa soluţiilor. Consensul privind creşterea bugetului militar indică o disponibilitate a publicului de a accepta costuri mai mari pentru consolidarea capacităţii naţionale. În acelaşi timp, divergenţele pe tema implicării în conflict arată necesitatea unor explicaţii clare din partea autorităţilor. Dezvoltarea unei strategii coerente de comunicare, care să explice riscurile şi beneficiile politicilor de securitate, poate reduce incertitudinea. În plan european şi transatlantic, nivelul de încredere în NATO rămâne un factor cheie. Deciziile viitoare privind bugetul şi angajamentele externe vor reflecta echilibrul dintre percepţia publică a ameninţării şi priorităţile politice ale decidenţilor.
Sursa: digi24.ro