Un raport comun al Forțelor Armate şi Agenţiei pentru Situaţii de Urgenţă din Suedia descrie şapte scenarii posibile de agresiune. Documentul analizează riscuri de la război hibrid până la ocuparea insulei Gotland. Autorii subliniază necesitatea unei perioade de rezistenţă de trei luni, precum şi pregătirea civilă pentru două săptămâni fără sprijin extern.
Scenarii detaliate pentru apărarea Suediei între 2025 şi 2030
Raportul prezintă o gamă amplă de situaţii cu impact asupra apărarei şi securităţii regionale. Primele scenarii vizează război hibrid, în care atacuri cibernetice, dezinformare şi acţiuni sub pragul unui conflict deschis pot paraliza infrastructura. Alte variante includ operaţiuni militare directe, cum ar fi o tentativă de ocupare a insulei Gotland, esenţială pentru controlul Mării Baltice. Documentul ia în calcul şi atacuri asupra trupelor aliate prezente pe teritoriul Suediei, raiduri aeriene la scară largă şi operaţiuni în nordul ţării.
Analiza subliniază posibilitatea unei combinaţii de ameninţări simultane. Acest lucru înseamnă că autorităţile trebuie să planifice răspunsuri integrate, care să combine capacităţi militare, civile şi sprijin aliat. Raportul recomandă pregătirea pentru o perioadă de rezistenţă militară de cel puţin trei luni, timp în care aprovizionarea şi logistică trebuie asigurate. De asemenea, se menţionează necesitatea modernizării adăposturilor, inventarierii resurselor şi reinstituirii unor măsuri de mobilizare, precum recrutarea generală.
Planurile includ creşterea cheltuielilor pentru înzestrare şi reorganizarea poziţiilor strategice. Intentia este să se recâştige capacitatea de a proteja rutele maritime şi spaţiul aerian. În paralel, autorităţile evaluează rolul sprijinului NATO în eventualitatea unui conflict. Cooperarea aliată rămâne un element cheie în scenariile descrise, dar raportul pledează pentru o rezilienţă naţională robustă care să ofere timp pentru intervenţia externă.
Riscuri pentru Gotland şi implicaţii regionale
Insula Gotland are o importanţă strategică disproporţionată pentru Marea Baltică. O ocupare ar permite controlul spaţiului maritim şi aerian regional. Raportul evaluează două tipuri de abordări posibile: instalarea de sisteme de apărare cu rază lungă pentru a obţine superioritate regională sau o operaţiune militară menit să provoace o criză regională.
Impactul asupra statelor baltice şi asupra lanţurilor logistice ar fi imediat. Autorii avertizează că acţiunile asupra Gotland pot preceda atacuri asupra infrastructurii militare din Suedia sau asupra aliaţilor regionali. Pe durata unei crize, asigurarea comunicaţiilor şi a lanţurilor de aprovizionare devine esenţială. De aceea, planurile locale şi naţionale trebuie sincronizate, iar forţele civile şi militare pregătite pentru acţiuni coordonate.
„Ţara trebuie să fie pregătită pentru cel puţin trei luni de luptă.”
- Pregătirea militară pentru o perioadă minimă de trei luni
- Capacitatea civilă de a supravieţui două săptămâni fără ajutor extern
- Rol strategic major al insulei Gotland în Marea Baltică
Concluzie
Raportul suedez conturează un cadru pragmatic pentru gestionarea ameninţărilor multiple. Autorităţile recomandă consolidarea capacităţilor defensive, modernizarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor logistice. Pregătirea include atât măsuri militare, cât şi planuri civile concrete, pentru a limita vulnerabilităţile în primele faze ale unei crize.
Cooperarea cu aliaţii rămâne vitală, însă documentul subliniază că o reacţie externă nu poate fi singura soluţie. Investiţiile în echipamente, reintroducerea unor mecanisme de mobilizare şi instruirea populaţiei sunt paşi necesari. În final, scopul este de a garanta un timp suficient pentru coordonare şi sprijin aliat, sporind astfel rezilienţa naţională şi regională.
Sursa: digi24.ro