Președintele american Donald Trump a prezentat un plan compus din 20 de puncte destinat încetării ostilităților din Fâșia Gaza. Propunerea cere acceptul principalelor părți implicate, inclusiv al Autorității Palestiniene. Documentul prevede măsuri de tranziție politică și un mecanism de supraveghere condus de SUA. Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe comune la Casa Albă cu premierul israelian.
Primul capitol
Planul expus de administrația americană propune o încetare imediată a operațiunilor militare, însoțită de eliberarea unor prizonieri. În primele 72 de ore, documentul solicită predarea a 20 de ostatici israelieni în viață și returnarea rămășițelor persoanelor decedate. Ulterior, Israelul ar urma să elibereze sute de deținuți din Gaza, iar livrările de ajutor umanitar ar fi reluate rapid. Propunerea exclude orice rol politic al Hamas în administrarea teritoriului și deschide discuții privind un viitor statut palestinian. Un element central îl constituie instituirea unui consiliu de pace internațional care să monitorizeze implementarea etapizată a acordului. Președintele SUA ar avea rolul de președinte al acestui for, iar state arabe vor fi invitate să medieze negocierile cu grupurile armate. Documentul subliniază garantarea drepturilor civile și prevenirea strămutărilor forțate ale populației. De asemenea, se prevede crearea unui cadru de securitate care să permită Israelului menținerea unui perimetru defensiv, în timp ce o administrație civilă ar gestiona problemele cotidiene din enclavă. Propunerea pune accent pe livrările umanitare, reconstrucție și stabilitate pe termen mediu. Implementarea ar necesita acceptul părților și sprijinul actorilor regionali. În lipsa consimțământului, planul rămâne doar o inițiativă diplomatică, a subliniat Casa Albă. Strategia face apel la monitorizare internațională și la sancțiuni pentru încălcări ale acordului.
Subcapitol
Reacțiile oficiale au fost mixte. Premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a exprimat susținerea publică, apreciind că documentul oferă o „cale realistă” pentru perioada post-conflict. Hamas nu a comunicat încă un răspuns oficial. Planul se bazează pe cooperarea unor state din regiune și solicită implicarea Arabiei Saudite, Emiratelor și Egiptului în negocieri. Contextul istoric al conflictului include atacul din 7 octombrie 2023, care a dus la pierderi semnificative de vieți. Peste o mie de persoane au murit în acel incident, iar numeroși civili au fost luați ostatici. Orice acord va trebui să abordeze atât dimensiunea umanitară, cât și cea de securitate pentru a avea șanse de succes pe termen lung.
„Dacă Hamas respinge oferta, responsabilitatea va rămâne în sarcina sa, iar restul părților au acceptat propunerea.”
- Planul solicită un schimb rapid de ostatici și facilitatea ajutorului umanitar.
- Propunerea exclude rolul politic al Hamas și introduce un consiliu de supraveghere condus de SUA.
- Israelul își păstrează preocupările de securitate, în timp ce state regionale sunt invitate la mediere.
Concluzie
Inițiativa prezentată la Washington propune o foaie de parcurs în 20 de pași pentru a reduce violeța și a facilita reconstrucția în Fâșia Gaza. Principalul test rămâne acceptarea planului de către toate părțile implicate, în special de către grupurile armate. Rolul actorilor regionali și al unui consiliu de supraveghere internațional condus de SUA ar putea oferi garanții de implementare. Pe termen scurt, succesul depinde de schimbul de ostatici și de reluarea rapidă a asistenței umanitare. Pe termen lung, stabilitatea va cere negocieri politice complexe și măsuri de securitate coordonate.
Sursa: digi24.ro