Raportul Administrației Naționale a Penitenciarelor arată că la 31 august 2025 erau 25.540 de persoane aflate în custodie. Datele transmise de MAI în răspunsul la o interpelare parlamentară descriu atât evoluția numerică, cât și costurile asociate întreținerii din ultimii ani. Înalta creștere a cheltuielilor zilnice per deținut atrage atenția asupra priorităților bugetare și managementului penitenciarelor.
Evoluția populației penitenciare și impactul financiar
În ultimul deceniu populația carcerală din România a scăzut de la peste 30.000 în 2014 la aproximativ 25.540 persoane în 2025. Această reducere nu a temperat însă creșterea costurilor per deținut. Structura demografică rămâne stabilă, cu aproximativ 95% bărbați și 5% femei, iar media de vârstă a urcat de la 37 la aproape 39 de ani între 2018 și 2025. Creșterea mediei reflectă adesea acumularea de sentințe lungi și o pondere mai mare a problemelor de sănătate ce solicită resurse suplimentare.
Numărul persoanelor în arest preventiv a crescut semnificativ, de la 2.514 în 2014 la 3.451 în 2025. Această tendință influențează atât logistica, cât și costurile zilnice. Persoanele de cetățenie străină rămân sub 2% din total, cu o ușoară creștere după 2018. Dintre cheltuielile care compun bugetul penitenciarelor, majoritatea sunt alocate pentru personal și pentru furnizarea de bunuri și servicii esențiale.
Costul estimat pentru întreținerea unui deținut a crescut constant: 92,76 lei/zi în 2014, până la 280,01 lei/zi în 2024. Echivalentul în euro variază între 43 și 57 euro/zi, în funcție de cursul valutar. Această valoare rămâne sub media europeană comunicată, de circa 64 euro/zi. Diferențele se explică prin nivelul salariilor, costurile medicale, investițiile în securitate și variațiile legislative care afectează standardele de îngrijire.
Factorii principali care explică creșterea cheltuielilor
Inflatia și majorarea salariilor personalului penitenciar au contribuit semnificativ la majorarea costului zilnic per deținut. De asemenea, îngrijirea medicală și tratamentele crescute pentru deținuți mai vârstnici generează cheltuieli suplimentare. Investițiile în infrastructură și în servicii contractate, precum alimentația și igiena, au adăugat presiune bugetară.
Creșterea numărului de persoane în arest preventiv aduce costuri logistice sporite, deoarece arestul preventiv poate necesita management separat sau resurse suplimentare. În plus, comparativ cu alte state europene, nivelul cheltuielilor pe persoană este influențat de eficiența administrativă și de politicile de reintegrare, care pot reduce pe termen lung costurile prin programe de reeducare și reinserție socială.
„Costul estimat de întreținere zilnică a unui deținut în România a crescut de la 92,76 lei/zi în 2014 la 280,01 lei/zi în 2024.”
- Majoritatea cheltuielilor merg către personal și bunuri/servicii.
- Creșterea mediei de vârstă conduce la costuri medicale sporite.
- Expunerea la comparații europene arată diferențe de standard și eficiență.
Concluzii și perspective privind cheltuielile penitenciare
Creșterea costului zilnic per deținut ridică întrebări legate de priorități bugetare și de eficiența cheltuirii resurselor publice. Pe termen scurt, majorările reflectă ajustări salariale, cheltuieli medicale și costuri operaționale mai mari. Pe termen lung, optimizarea poate apărea prin reforme ce vizează managementul instituțional și programe de reintegrare care reduc recidiva și costurile asociate.
Monitorizarea atentă a structurii cheltuielilor și compararea cu practicile europene pot ghida decizii de politică publică. Transparentizarea sumelor și a destinațiilor bugetare este esențială pentru responsabilizare. În absența unor schimbări structurale, costurile vor rămâne o presiune constantă asupra bugetului destinat sistemului penitenciar.
Sursa: hotnews.ro