România produce cantități semnificative de energie verde, însă beneficiile economice pentru consumatori rămân limitate. Un raport regional realizat de Energy Policy Group arată că existenţa cadrului legal nu este suficientă. Problemele de infrastructură şi lipsa resurselor administrative blochează dezvoltarea proiectelor în zonele special desemnate pentru accelerare.
Analiză: ce blochează implementarea zonelor RAA în România
Raportul pune în evidență că RAA sunt concepute pentru a concentra investițiile în teritorii cu impact ecologic redus. Scopul este accelerarea autorizărilor şi protejarea comunităților locale. Totuşi, în practică, mai multe bariere împiedică transformarea potenţialului în rezultate palpabile. Rețeaua de transport şi distribuţie are restricţii care limitează cuplarea noilor capacităţi regenerabile. Aceasta generează situaţii în care surplusul de energie produs în timpul zilei este exportat, iar seara importăm la preţuri mai mari.
Capacitatea administrativă este un alt punct critic. Autorităţile locale şi regionale întâmpină dificultăţi în gestionarea proiectelor complexe. Lipsa datelor coerente şi a instrumentelor informatice moderne împiedică planificarea eficientă. De asemenea, coordonarea între instituţii este insuficientă, ceea ce duce la fragmentarea deciziilor. Pentru a contracara aceste deficienţe, raportul recomandă implementarea unor platforme de colaborare şi utilizarea sistemelor GIS pentru planificare transparentă.
Pe lângă aspectele tehnice, soluţiile propuse vizează prioritizarea terenurilor degradate pentru investiţii şi alinierea planificării teritoriale cu strategiile operatorilor de reţea. Astfel se reduce riscul de blocaj la cuplare şi se maximizează utilizarea resurselor existente. În plus, implicarea activă a comunităţilor ajută la acceptarea proiectelor şi la distribuirea beneficiilor locale.
Măsuri recomandate pentru accelerarea tranziţiei spre energie curată
Documentul regional elaborat în cadrul proiectului RENewLand propune acţiuni concrete aplicabile în România. Printre acestea se numără consolidarea forumurilor multi-stakeholder, centralizarea datelor despre potenţialul regenerabil şi stabilirea unor proceduri de autorizare simplificate, dar transparente. Instrumentele GIS sunt indicate ca soluţie pentru cartografierea terenurilor potrivite.
O altă recomandare vorbeşte despre prioritizarea siturilor degradate pentru parcuri fotovoltaice şi eoliene, evitând astfel terenurile agricole valoroase. Alinierea planurilor locale cu strategia de dezvoltare a reţelei reduce riscul de congestionare. În acelaşi timp, proiectele trebuie să includă mecanisme de compensare şi beneficii pentru comunităţile gazdă, pentru a obţine sprijin social şi stabilitate pe termen lung.
"Coordonarea şi voinţa politică pot transforma zonele RAA în piloni ai unei tranziţii energetice durabile."
- Îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a transparenţei decizionale
- Planificare teritorială susţinută de instrumente GIS
- Prioritizarea terenurilor degradate şi implicarea comunităţilor
Concluzie: paşi practici pentru a transforma potenţialul în beneficii
Pentru ca România să valorifice pe deplin energia regenerabilă este nevoie de intervenţii coordonate la nivel tehnic şi administrativ. Simplificarea procedurilor de autorizare trebuie însoţită de consolidarea reţelelor electrice şi de planificarea integrată a teritoriului. Măsuri ca utilizarea GIS, prioritizarea terenurilor degradate şi consolidarea platformelor multi-stakeholder pot grăbi implementarea RAA. În plus, alinierea cu strategiile operatorilor de reţea reduce riscul de importuri costisitoare în perioadele de consum ridicat.
Transformarea cadrului legal în proiecte realiste solicită resurse dedicate şi implicare publică. Beneficiile nu sunt doar de mediu, ci şi economice, prin stabilizarea preţurilor şi crearea de locuri de muncă locale. Printr-o strategie coerentă, coordonată şi transparentă, România poate face din zonele RAA un element cheie al unei tranziţii energetice echitabile şi eficiente.
Sursa: stirileprotv.ro