Tot mai mulți absolvenți de liceu își continuă studiile în afara României. Estimările arată că între 30.000 și 40.000 de studenți părăsesc anual sistemul universitar românesc. Motivele invocate includ existenţa unor programe speciale, accesul la burse și perspective mai clare de angajare. Destinaţiile preferate sunt Spania, Italia, Olanda, Belgia și centrele universitare din Marea Britanie, deși interesul pentru UK a scăzut din cauza costurilor mai mari.
De ce tinerii aleg studii în străinătate în locul universităților românești
Mulți candidați caută programe de licenţă sau master adaptate la piața muncii actuală, pe care le consideră mai greu de găsit în România. Un exemplu este o tânără de 18 ani care a ales o universitate din Spania pentru o ofertă artistică pe care nu a găsit-o acasă. Pe lângă curricula modernă, tinerii menţionează oportunități de angajare concrete după absolvire și posibilitatea de a acumula experiență internațională. Sistemele de învăţământ din Olanda şi din unele ţări europene rămân atractive şi datorită taxelor relativ mai mici sau programelor în limba engleză. De asemenea, bursele și facilitățile pentru studenţi reduc presiunea financiară. În schimb, universitățile din Marea Britanie s-au confruntat cu un declin de interes din cauza creșterii taxelor și a costului vieții. Experții în consiliere educațională semnalează că plecarea studiilor nu este doar o alegere academică, ci și una economică. Pentru universitățile din România, migrația studenților ridică semne de întrebare privind adaptarea programelor, legătura cu mediul de afaceri și oferta de burse. În fiecare toamnă, aproximativ 500.000 de studenți îşi încep studiile în ţară, dar pierderea anuală de zeci de mii de tineri reprezintă un fenomen de impact asupra calității și diversității mediului universitar.
Preferinţe pe destinaţii și impactul costurilor
Printre destinațiile preferate se numără Italia și Spania, pentru programele practice și costuri de trai mai accesibile. Olanda rămâne atractivă pentru transparenţa taxelor și pentru programele în limba engleză. Pe de altă parte, Marea Britanie a pierdut din popularitate după majorarea taxelor universitare. Consilierii educaționali observă schimbări în preferinţe în ultimii ani, dictate de raportul între cost și beneficiu. Studenţii analizează oferta academică, posibilitatea de a obţine burse și opţiunile de angajare post‑studiu. În plus, rețeaua profesională și posibilitatea de stagii practice contează mult la decizie. Pentru familii, decizia include şi bugetul disponibil, calitatea vieţii și perspectivele profesionale ale absolvenţilor în ţara aleasă. Astfel, factorii economici și academici converg în alegerea destinaţiei de studiu.
„Universitățile românești înregistrează pierderi anuale estimate între 30.000 și 40.000 de studenți.”
- Acces la programe specializate inexistente în România
- Disponibilitatea de burse și stagii care favorizează angajabilitatea
- Diferenţele de costuri şi calitatea vieţii determină destinaţia
Concluzie
Exodul studenților reprezintă o provocare pentru sistemul de învățământ superior din România. Pierderea a zeci de mii de studenți anual afectează dinamica academică și potențialul de inovare. Pentru a limita fenomenul, universitățile pot actualiza programele, pot întări legătura cu piața muncii și pot promova scheme de sprijin financiar. De asemenea, cooperarea internaţională și ofertele în limba engleză pot atrage studenți externi și pot compensa pierderile. Deciziile tinerilor rămân orientate spre pragmatism: programe relevante, oportunități de angajare și condiţii financiare favorabile. Următorii ani vor arăta dacă măsurile de adaptare pot tempera migrația academică sau dacă tendinţa se va consolida.
Sursa: digi24.ro