Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a solicitat liderilor europeni măsuri ferme pentru consolidarea securităţii colective. Ea a avertizat asupra unei perioade deosebit de tensionate în Europa, comparabilă cu situaţia postbelică. Declaraţiile au fost făcute înaintea unui summit informal al şefilor de stat şi de guvern de la Copenhaga. Autorităţile daneze au semnalat recente intruziuni aeriene şi fenomene neidentificate care au perturbat traficul aerian şi au crescut îngrijorarea publică.
Apel la reînarmare: motive, ameninţări şi reacţii europene
Premierul danez a subliniat nevoia ca statele membre să crească investiţiile în apărare şi să coordoneze răspunsurile la ameninţările transfrontaliere. Ea a descris situaţia actuală drept cea mai dificilă după al Doilea Război Mondial, în sensul riscurilor strategice şi a frecvenţei activităţilor ostile. În ultimele zile, spaţiul aerian al Danemarcei a fost perturbat de mai multe apariţii de drone neidentificate, iar autorităţile au luat măsuri de urgenţă pentru protecţia civilă şi a infrastructurii. Acest context a determinat convocarea unui summit informal la Copenhaga, axat pe consolidarea capacităţilor militare, schimbul de informaţii şi modernizarea sistemelor de supraveghere. Liderii europeni discută atât creşterea bugetelor de apărare, cât şi dezvoltarea unor mecanisme comune pentru răspuns rapid la incidente. Observatorii subliniază că provocările actuale implică atât componente militare, cât şi elemente de război hibrid, care combină acţiuni cibernetice, propagandă şi operaţiuni discrete în spaţiul public. În acest context, statele nordice şi cele din estul Europei solicită o reacţie coordonată şi standarde comune pentru protecţia spaţiului aerian. Experienţele recente din Polonia şi Estonia au fost invocate ca exemple de activităţi ce pot avea impact regional. De asemenea, se pun în discuţie investiţii în tehnologie anti-dronă, sisteme radar avansate şi proceduri clare pentru împiedicarea perturbării traficului aerian şi a infrastructurii critice. Aceste măsuri vizează atât prevenţia, cât şi capacitatea de reacţie rapidă în cazul unor incidente viitoare.
Ce înseamnă «război hibrid» şi cum poate răspunde UE
Termenul de război hibrid desemnează folosirea combinată a mijloacelor militare, cibernetice şi informaţionale pentru a obţine avantaje strategice fără declanşarea unui conflict deschis. Tacticile includ dezinformarea, atacurile asupra reţelelor critice şi utilizarea dronelor pentru supraveghere sau perturbare. Răspunsul eficient cere cooperare între instituţiile civile şi militare, precum şi între state. Uniunea Europeană poate sprijini prin programe comune de investiţii, schimb de date şi standardizare a procedurilor de alertă. Măsurile tehnice includ implementarea unor capabilităţi antidrone, îmbunătăţirea sistemelor radar şi consolidarea protecţiei infrastructurilor critice. Pe plan politic, coordonarea declaraţiilor şi sancţiunilor poate descuraja actori externi care recurg la operaţiuni sub pragul unui război deschis. În acelaşi timp, transparenţa şi informarea publicului contribuie la rezilienţa societăţii civile la campanii de dezinformare. Summitul de la Copenhaga oferă un cadru pentru identificarea responsabilităţilor şi a resurselor necesare pentru astfel de decizii comune.
„Privind Europa de azi, ne aflăm într-o perioadă de securitate mult mai complicată decât era preconizat după 1945.”
- Creşterea bugetelor şi modernizarea echipamentelor de apărare
- Implementarea capabilităţilor de detectare şi neutralizare a dronelor
- Coordonarea informatică şi de informaţii între statele membre ale UE
Concluzie
Apelul premierului danez reflectă îngrijorări reale privind stabilitatea regională şi vulnerabilităţile actuale ale spaţiului aerian. Solidaritatea între statele europene şi investiţiile în tehnologie sunt esenţiale pentru a răspunde provocărilor contemporane. Măsurile pot include atât creşterea cheltuielilor militare, cât şi cooperarea în domeniul cibernetic şi al securităţii civile. Adoptarea unor proceduri unificate şi a unor instrumente de detecţie moderne ar reduce riscurile pentru transporturi şi infrastructuri critice. Summitul de la Copenhaga oferă cadrul politic pentru acorduri practice şi alinierea strategiilor naţionale. În final, eficienţa răspunsului va depinde de voinţa politică şi de capacitatea ţărilor de a colabora rapid şi transparent.
Sursa: digi24.ro