România oferă infrastructură digitală competitivă şi un cost de trai atractiv, dar nu reuşeşte încă să atragă numeroşi nomazi digitali. În practică, statul român a stabilit criterii financiare şi documentare mai stricte decât alte destinaţii europene. Aceasta limitează interesul practicantilor muncii la distanţă. Analiza comparativă arată diferenţe notabile la pragurile de venit şi la lista de documente solicitate.
Cerinţe financiare şi proceduri pentru viza de nomad digital în România
Viza destinată lucrătorilor la distanţă presupune condiţii cumulative. Cerinţa principală este un venit minim demonstrabil. Solicitantul trebuie să arate venituri lunare constante, egale cu cel puţin trei ori salariul mediu brut lunar din România. Datele oficiale din iunie 2025 indică un salariu mediu brut de 9.246 lei. Astfel, pragul minim aplicat solicitantului este de 27.738 lei lunar, aproximativ 5.660 euro. Această condiţie se verifică pentru ultimele şase luni înaintea depunerii dosarului şi trebuie menţinută pe întreaga perioadă a vizei.
Pe lângă criteriul financiar, autorităţile cer traduceri legalizate ale documentelor, dovada activităţii profesionale desfăşurate prin tehnologie şi o asigurare medicală cu acoperire minimă de 30.000 euro. Cerinţele administrative includ contractul de muncă sau dovezi privind administrarea unei firme externe, document fiscal care atestă plata taxelor şi certificatul de cazier. Dosarul poate fi completat cu probe privind cazarea şi itinerarul. Procedura este interinstituţională, iar deciziile se iau conform Ordonanţei 194/2002.
Aceste reguli urmăresc prevenirea abuzurilor şi asigurarea responsabilităţii fiscale. Totuşi, pragul ridicat pune România în dezavantaj în faţa unor destinaţii concurente. Pentru mulţi profesionişti remote, diferenţa dintre 2.700 de euro şi 5.600 de euro lunar este semnificativă. De aceea experţii în turism de muncă la distanţă recomandă măsuri de promovare şi ajustări care să echilibreze securitatea administrativă cu atractivitatea competitivă.
Comparativ cu Spania, Croaţa şi Grecia: praguri şi practici
Spania a emis aproape 28.000 de vize pentru nomazi digitali în 2024. Condiţia sa financiară este mult mai puţin restrictivă: solicitantul trebuie să dovedească venituri egale cu de două ori salariul minim din ţară, adică aproximativ 2.762 euro lunar. În Croaţia se cere un nivel de 2,5 ori salariul net anual anterior, echivalent cu circa 3.295 euro, sau dovada unor economii suficiente pentru 12 luni, aproximativ 39.540 euro.
Grecia solicită în prezent un venit lunar de circa 3.500 euro, cu majorare de 20% pentru aplicant însoţit de partener. Aceste praguri rămân, în multe cazuri, sub cel impus de România. Practici comune între state includ cererea de cazier, asigurare medicală şi dovada adresei de reşedinţă temporare. Modalităţile de promovare şi suportul autorităţilor locale influenţează, de asemenea, fluxul de nomazi digitali.
"În 2024, Spania a emis aproape 28.000 de vize pentru nomazi digitali."
- Pragul românesc: venit lunar de minim trei ori salariul mediu brut.
- Documentaţie complexă: traduceri legalizate şi dovezi fiscale apostilate.
- Alte ţări oferă cerinţe financiare mai accesibile şi modele de promovare publică.
Perspective şi recomandări pentru creșterea atractivității României
Promovarea României ca destinaţie remote-friendly necesită efort coordonat. Autorităţile ar putea analiza flexibilizarea unor praguri sau introducerea unor categorii temporare cu cerinţe adaptate. O campanie de comunicare axată pe securitate, costuri avantajoase şi experienţe autentice ar consolida imaginea ţării.
Iniţiative private, precum proiectele de coworking sau programele locale organizate de comunităţi, aduc valoare adăugată. Exemple practice includ pachete de acomodare cu internet dedicat, evenimente de networking şi parteneriate între autorităţi şi operatori turistici. Astfel de măsuri pot transforma costul de trai și infrastructura digitală în avantaje competitive.
Pe termen lung, o armonizare a procedurilor administrative şi o transparenţă mai mare în privinţa numărului de vize emise ar facilita planificarea strategică. Colaborarea între instituţii şi sectorul privat rămâne esenţială. Dacă sunt adaptate politicile şi intensificată promovarea, România are potenţialul de a atrage o comunitate mai numeroasă de nomazi digitali, cu beneficii economice locale clare.
Sursa: hotnews.ro