Pe fondul creşterii preţurilor, gospodăriile din România au ajustat modul în care îşi distribuie veniturile, renunţând la anumite servicii şi protecţii. Datele oficiale arată modificări clare în structura cheltuielilor, cu impact asupra accesului la educaţie şi sănătate. Analiza prezintă diferenţele între mediul urban şi rural şi principalele categorii care au capturat cea mai mare parte din buget.
Tendinţe de cheltuieli ale gospodăriilor în contextul inflaţiei şi costurilor de trai
În trimestrul al doilea din 2025, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost estimate la 7.580 lei, echivalentul a 3.051 lei pe persoană. Această sumă reflectă atât costurile pentru consumul zilnic, cât şi transferurile fiscale. Majorările de preţuri au determinat familiile să prioritizeze plata utilităţilor şi alimentelor, reducând cheltuielile pentru servicii şi protecţii care pot părea neesenţiale pe termen scurt. Datele arată că partea destinată consumului curent a constituit aproximativ 59,4% din cheltuieli, în timp ce impozitele şi contribuţiile au reprezentat aproape 34% din total. Din acest motiv, multe familii au redus abonamente, poliţe sau investiţii în asigurări şi au amânat cheltuielile pentru educaţie şi sănătate, pentru a menţine plata facturilor de întreţinere şi alimentaţia. Comparativ, cheltuielile pentru produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice au avut o pondere substanţială, iar cheltuielile pentru locuinţă şi utilităţi au rămas o prioritate clară. Aceste decizii arată modul în care presiunea inflaţionistă determină schimbări în comportamentul de consum şi în alocarea bugetelor gospodăriilor.
Modificări în comportamentul de consum: ce au tăiat românii
Analiza pe categorii indică reduceri semnificative la cheltuielile pentru educaţie, asigurări şi servicii medicale neesenţiale. În aceeaşi perioadă, cheltuielile medii pentru educaţie au fost foarte scăzute, semnalând amânări ale cursurilor şi investiţiilor în pregătirea copiilor. Diferenţele între mediul urban şi rural sunt pronunţate: cartierele urbane au cheltuieli totale mai mari şi o pondere mai ridicată a taxelor şi impozitelor. Acest fapt sugerează că accesul la servicii şi nivelul de trai determină variaţii notabile în modul de gestionare a bugetului. Pe termen mediu, astfel de ajustări pot influenţa capitalul uman şi securitatea financiară a gospodăriilor.
„Cheltuielile medii lunare au fost de 7.580 lei pe gospodărie în trimestrul II 2025.”
- Reducerea cheltuielilor pentru educaţie, asigurări şi servicii medicale neesenţiale
- Pondere mare a alimentelor şi utilităţilor în bugetul lunar
- Diferenţe semnificative între mediul urban şi cel rural în cheltuieli
Concluzii privind impactul asupra bugetelor familiale şi perspective
Deciziile gospodăriilor de a tăia costuri în zone precum asigurări, sănătate şi educaţie reflectă o adaptare la condiţiile economice actuale. Prioritizarea cheltuielilor pentru alimentaţie şi locuinţă evidenţiază vulnerabilităţile veniturilor disponibile. Pe termen lung, renunţarea la investiţii în educaţie sau la protecţii prin asigurări poate genera riscuri sociale şi economice. Monitorizarea acestor tendinţe este esenţială pentru formularea de politici care să sprijine familiile afectate de inflaţie şi creşterea costului vieţii. Autorităţile şi specialiştii în economie pot folosi aceste date pentru a propune măsuri targeted care să atenueze efectele asupra celor mai expuse categorii sociale.
Sursa: hotnews.ro