Un studiu internațional coordonat de NASA, cu contribuţii semnificative ale Imperial College London, descrie urme minerale şi compuşi organici în rocile din craterul Jezero. Roverul Perseverance a documentat straturi fine de lut şi noduli bogaţi în minerale cu fier şi fosfor. Descoperirile sugerează condiţii locuibile în trecut şi procese chimice care pot reflecta activitate microbiană, dar confirmarea necesită analize de laborator pe Pământ.
Primul capitol
Perseverance a explorat depunerile uşoare denumite "Bright Angel", aflate într-un vechi curs de apă din valea Neretva. Echipa care a analizat rocile a documentat o succesiune groasă de mudstone şi conglomerate fine, compatibile cu un lac cu energie scăzută. Instrumentele științifice de la bord, inclusiv PIXL şi SHERLOC, au detectat concentraţii punctiforme de minerale de tipul vivianit şi greigit, adică fosfaţi şi sulfiţi de fier. Aceste noduli par să fi rezultat din reacţii redox care implică carbon organic, un proces cunoscut pe Pământ ca un posibil produs secundar al metabolismului microbian. Echipa a reconstruit mediul sedimentar şi a ajuns la concluzia că materialul provine dintr-un lac care a inundat parţial valea, nu dintr-un curs de apă rapid. Această situaţie geologică este relevantă pentru că lacurile cu energie scăzută păstrează bine materialele organice şi includ condiţii favorabile pentru viaţă. Descoperirea pune în evidenţă importanţa contextului geologic când se evaluează posibile biosignaturi. Cercetătorii subliniază că structurile observate pot fi produse atât prin căi abiologice, cât şi prin procese biologice. Diferenţierea între aceste origini necesită instrumentaţie cu rezoluţie şi sensibilitate mult mai mare decât cea disponibilă pe rover. Prin urmare, mostrele colectate rămân cruciale pentru testele viitoare; ele pot oferi informaţii decisive despre prezenţa unor compuşi organici complexi şi despre istoricul de oxido-reducere în situl Jezero.
Subcapitol
Un exemplu concret este miezul denumit "Sapphire Canyon", deja depozitat de rover. Acest nucleu provine dintr-un strat lacustrin şi conţine noduli de fier şi fosfor la scară milimetrică. Pe Pământ, mineralele identificate apar frecvent în contexte în care organismele microscopice au mediat reactiile chimice. Totuşi, există şi procese abiotice eficiente care generează compuşi similari. De aceea, planificarea misiunii Mars Sample Return este esenţială. Aceasta ar aduce mostrele pe Terra în deceniul următor, permiţând analize izotopice, spectaculo-chimice şi de microscopie avansată. Laboratoare terestre vor putea căuta pattern-uri moleculare şi structuri fine imposibil de observat pe Marte. Colaborarea internaţională şi tehnologiile de laborator vor decide dacă aceste semne reprezintă o evidenţă a vieţii sau produse ale chimiei geologice îndelungate.
„Aceste mostre sunt printre cele mai convingătoare dovezi que avem până acum, dar confirmarea finală trebuie făcută pe Pământ.”
- Depuneri lacustre din Jezero indică condiţii blânde şi stabile.
- Nodulii de fier-fosfat şi fier-sulfit pot proveni din reacţii care implică carbon organic.
- Doar analize terestre detaliate pot stabili originea biologică sau abiotică.
Concluzie
Descoperirile din craterul Jezero reprezintă un progres major în înţelegerea mediului martian antic. Detectarea unor formaţiuni bogate în fosfor şi sulfiţi de fier, asociate cu material organic, creează un context favorabil pentru interpretarea drept potenţiale biosignături. Cu toate acestea, rămâne necesară prudenţa ştiinţifică, deoarece geochimia abiotică poate produce rezultate similare. Misiunea de aducere a mostrelor pe Pământ va fi decisivă pentru validarea ipotezelor. Până atunci, analiza stratigrafică, mineralogică şi chimică realizată de rover oferă cea mai solidă bază pentru evaluarea trecutului locuibil al planetei roşii.
Sursa: sciencedaily.com