Un studiu recent publicat în Current Biology arată că anumite exemplare canine pot asocia nume cu obiecte pe baza funcției, nu doar a aspectului. Cercetarea, condusă de o echipă din Ungaria, sugerează că această capacitate, denumită label extension, poate apărea natural, prin joc și interacțiune zilnică cu proprietarii, fără antrenamente intensive în captivitate.
Capacitatea de a extinde etichetele: când câinii clasifica obiecte după funcție
Autorii studiului au observat că unii câini aplică aceeași denumire obiectelor care îndeplinesc aceeaşi funcție, chiar dacă acestea diferă ca formă sau culoare. Această manifestare de stiinta comportamentală indică un nivel avansat de procesare cognitivă. În mod tipic, extinderea etichetelor este obținută după ani de antrenament specializat la animale captive. În contrast, datele din acest studiu provin din situații naturale: câinii își folosesc jucăriile acasă și învață prin asociere și repetare. Cercetătoarea Claudia Fugazza de la Eötvös Loránd University explică analogia: un om ar putea numi la fel un ciocan și o piatră folosite la lovit, deoarece ambele servesc aceeaşi utilizare. În mod similar, un copil înţelege că „cupă” poate include cana, paharul sau ceștii, pentru că funcţiunea este comună. Studiul include observaţii de comportament şi teste cognitive care probează răspunsul câinilor la obiecte noi ce împărtăşesc aceeaşi funcţiune cu jucăriile cunoscute. Rezultatele sugerează că proprietarii joacă un rol cheie: interacţiunile repetitive, reacţiile la joc şi denumirile folosite constant permit câinilor să generalizeze etichetele. Această capacitate are implicaţii în înţelegerea modului în care se formează conceptele la animale domestice, în mod special în contextul relaţiei om-câine. În plus, identificarea mecanismelor prin care animalele generalizează denumiri poate influenţa metodele de dresaj şi strategiile de comunicare între oameni şi animale, fără a recurge la proceduri intensive de antrenament.
Metode și corelări între vedere, dimensiuni ale craniului și bias spațial
Cercetătorii au investigat şi factorii sensoriali care influenţează modul în care câinii procesează informaţia. Măsurătorile lungimii craniului au fost folosite ca indicator al acuităţii vizuale. Studii anterioare arată că un craniu mai scurt este asociat cu o distribuţie mai densă a celulelor retinale în centrul câmpului vizual, ceea ce îmbunătăţeşte acuitatea şi percepţia binoculară. În experimente, câinii cu acuitate vizuală mai apropiată de cea umană şi cu scoruri cognitive mai bune au manifestat un bias spaţial redus. Biasul spaţial descrie tendinţa animalelor de a interpreta un gest uman ca o indicaţie direcţională, mai degrabă decât ca un semnal referitor la obiect. Astfel, în timp ce un copil mic se concentrează pe obiectul indicat, un câine poate urmări mai întâi direcţia semnalului. Echipa a concluzionat că această diferenţă nu este doar senzorială, ci şi cognitivă: rase considerate mai „apt” din punct de vedere cognitiv acordă mai multă atenţie aspectelor vizuale ale obiectelor. Această corelare între structură, vederea centrală şi procesare cognitivă adaugă context la rezultatele privind extinderea etichetelor.
„Animalele pot utiliza același nume pentru obiecte diferite din punct de vedere vizual, dacă le recunosc ca având aceeaşi funcţiune.”
- Câinii pot generaliza denumiri pe baza funcției obiectelor.
- Extinderea etichetelor a apărut din joaca naturală, fără antrenament intens.
- Acuitatea vizuală și scorurile cognitive sunt legate de biasul spațial.
Concluzie
Rezultatele cercetării oferă dovezi că unele competenţe cognitive asociate limbajului uman pot fi prezente și la câini, în forme adaptate modului lor de învăţare. Capacitatea de a eticheta obiecte după funcție sugerează un mecanism de generalizare ce poate apărea prin interacţiuni zilnice. Descoperirea subliniază importanţa mediului social și a comunicării cu proprietarii în dezvoltarea competenţelor cognitive canine. Totodată, conexiunile dintre structură craniană, acuitate vizuală şi procesare oferă un cadru util pentru studii viitoare. Concluziile pot influenţa metodelor de dresaj, strategiile de comunicare și înţelegerea evoluţiei relaţiei om-animal, fără a extinde rezultatele dincolo de datele experimentale prezentate.
Sursa: arstechnica.com