Administraţia propune un sistem numit Golden Dome menit să apere teritoriul american de rachete balistice. Propunerile variază semnificativ ca ambiţie şi cost. Analiza publicată de experţi şi evaluările nepartizane identifică scenarii cu bugete foarte diferite. Discuţia se concentrează pe opţiuni care includ interceptori în spaţiu, lansări suplimentare şi reţele de senzori pentru detecţie şi urmărire.
Scenarii şi estimări financiare pentru o schemă extinsă de apărare
Evaluările arată opţiuni cu costuri care pornesc de la sute de miliarde şi pot ajunge la trilioane de dolari. O variantă mai restrânsă, estimată la aproximativ 252 miliarde de dolari, ar include baterii Patriot, escadroane pentru controlul aerian, zeci de aeronave noi şi sisteme avansate contra dronelor şi rachetelor de croazieră. Alternativa extremă, catalogată drept cea mai robustă, ar urca la aproximativ 3,6 trilioane de dolari până în 2045. Această sumă reflectă un program mult mai vast decât orice alt program de apărare similar şi depăşeşte costurile unor platforme aeriene istorice.
Estimările tehnice evidenţiază necesităţi masive de echipamente. Sursele citate indică mii sau zeci de mii de componente, inclusiv aproximativ 85.400 interceptori spaţiali, peste 14.500 interceptori lansaţi din aer şi alte aproape 47.000 interceptori lansaţi de pe sol. Proiectul ar solicita, de asemenea, sute de senzori terestri, aerieni, navali şi orbitali pentru detectare şi urmărire şi ar implica zeci de mii de personal militar suplimentar.
Nu există până acum precedent pentru plasarea în masă a interceptorilor spaţiali, iar dezvoltarea acestor capabilităţi presupune atât cercetare, cât şi producţie la scară. Alternativele propuse includ trasee etapizate, care ar prioritiza un număr limitat de interceptori spaţiali capabili să facă faţă unor atacuri restrânse, împreună cu sateliţi noi de avertizare şi capacităţi terestre şi navale consolidate.
Impactul reducerii costurilor de lansare şi limitările actuale
Reducerile de preţ la lansări au schimbat calculele logistice, dar nu anulează costurile majore. Raportul CBO arată că, graţie costurilor de lansare mai mici, implementarea a 1.000–2.000 de interceptori spaţiali ar fi cu 30–40% mai ieftină faţă de estimările anterioare din 2004. Chiar şi aşa, suma pentru acea scară rămâne între aproximativ 161 şi 542 de miliarde de dolari pe 20 de ani.
Principala povară financiară rămâne dezvoltarea şi fabricaţia interceptorilor, nu lansarea lor, conform analizelor. Industria spaţială comercială produce astăzi sateliţi într-un ritm mult mai intens, iar costul per lansare a scăzut comparativ cu acum patru decenii. Totuşi, complexitatea tehnică a interceptării în spaţiu şi integrarea reţelelor de senzori impun cheltuieli semnificative pentru proiectare, testare şi operare.
„Estimările indică necesitatea a zeci de mii de interceptori şi costuri potenţial colosale pentru o acoperire extinsă.”
- Scenariile variază între soluţii parţiale şi sisteme foarte extinse.
- CBO estimează economii la lansare, dar costuri mari pentru dezvoltarea interceptorilor.
- Implementarea pe scară largă ar necesita infrastructură orbitală şi forţă umană adiţională.
Concluzie
Proiectul denumit Golden Dome ridică întrebări cruciale despre priorităţi, bugete şi fezabilitate tehnologică. Opţiunile evaluate de experţi şi de CBO variază radical, de la sute de miliarde la trilioane de dolari, în funcţie de amploarea sistemului. Reducerea costurilor de lansare modernizează perspectiva, însă nu rezolvă cheltuielile majore asociate dezvoltării interceptorilor şi a reţelelor de detectare. Decizia politică va trebui să echilibreze ameninţarea percepută, capacitatea industrială şi sustenabilitatea bugetară pe termen lung.
Sursa: arstechnica.com