Un studiu publicat în revista Science Advances sugerează că cimpanzeii pot consuma cantităţi mici de alcool prin intermediul fructelor fermentate. Cercetătorii au măsurat conţinutul de etanol în pulpă şi au corelat datele cu obiceiurile alimentare ale grupurilor observate în Coasta de Fildeș şi Uganda. Rezultatele oferă date cantitative despre expunerea la alcool a celor mai apropiaţi rude vii ai omului şi deschid discuţii despre originea comportamentului uman legat de consumul de alcool.
Metodologie şi estimări privind consumul de etanol
Cercetătorii au colectat mostre de pulpă din aproximativ douăzeci de specii de fructe consumate de cimpanzei în două situri de studiu. Ei au folosit trei metode analitice pentru a determina nivelul de etanol din fructe. Valorile medii determinate au fost în jur de 0,31–0,32% etanol în pulpă. Observaţiile comportamentale arată că indivizii mănâncă în medie circa 4,5 kilograme de fructe pe zi. Pe baza acestor date, echipa a estimat o ingestie zilnică de aproximativ 14 grame de etanol pentru un cimpanzeu mediu.
Această cantitate corespunde la 1,4 unităţi alcoolice dacă se calculează direct. Dacă se ajustează pentru diferenţa de greutate între specie şi om, consumul este echivalent cu aproape 2,6 băuturi pentru un om de greutate medie. Autorii subliniază că aceste cifre sunt estimative şi depind de compoziţia fructelor şi de preferinţele alimentare ale indivizilor. Analiza include şi observaţii despre preferinţa cimpanzeilor pentru fructe foarte coapte, care tind să aibă un conţinut mai mare de zaharuri, favorizând astfel fermentarea.
Ipoteza cunoscută ca "maimuţa betivă" propusă de unii savanţi sugerează o legătură evolutivă între atraţia pentru zaharuri şi toleranţa la alcool. Studiul aduce dovezi cantitative care sprijină ideea că expunerea repetată la mici doze de etanol ar fi fost, probabil, comună în mediile forestiere unde fructele coapte erau o resursă importantă. Autorii afirmă că aceste constatări necesită extinderea cercetărilor şi finanţare suplimentară pentru a înţelege impactul pe termen lung asupra comportamentului şi fiziologiei.
Efecte comportamentale şi ecologice ale fructelor fermentate
Observaţiile din teren arată că cele mai frecvent consumate fructe la cele două situri de studiu au avut şi un conţinut relativ ridicat de etanol. În Uganda, un tip de smochin domină dieta, în timp ce în Coasta de Fildeș un fruct asemănător cu pruna a fost frecvent consumat. Ambele categorii sunt adesea foarte coapte, bogate în zaharuri şi mai predispuse la fermentare.
Specialiştii notează că ingestia continuă, pe parcursul zilei, reduce probabilitatea intoxicaţiei evidente. Consumul fragmentat în mai multe sesiuni alimentare conduce la o expunere constantă, dar diluată. Totuşi, nu există dovezi clare că etanolul este un factor de atracţie activ sau doar o consecinţă a alegerii fructelor mai coapte. Interpretarea rezultatelor impune prudenţă, deoarece variabilitatea fructelor şi comportamentul social pot influenţa semnificativ expunerea individuală la alcool.
„Chimpanzees ingest circa 14 grame de etanol pe zi, echivalentul a aproximativ 1,4 băuturi alcoolice.”
- Fructele coapte conţin mai mult etanol prin fermentare naturală.
- Cimpanzeii mănâncă cantităţi mari de fructe zilnic, ceea ce creşte expunerea.
- Datele sugerează posibile rădăcini evolutive ale atracţiei pentru alcool.
Concluzii şi perspective pentru cercetare
Studiul oferă primele estimări cantitative ale ingestiei de alcool la cimpanzei în mediul natural. Datele sugerează că animalele consumă zilnic o cantitate mică de etanol provenit din fructele fermentate. Acest fapt poate oferi indicii despre modul în care toleranţa sau preferinţa pentru alcool s‑ar fi putut contura în strămoşii primatelor.
Rezultatele nu implică concluzii directe privind obiceiurile umane moderne. Totuşi, ele încurajează cercetări interdisciplinare care să lege ecologia alimentară de evoluţia comportamentală. Sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung şi variaţiile regionale ale conţinutului de etanol. O mai bună înţelegere a acestor mecanisme poate sprijini atât domeniul stiinta, cât şi iniţiativele de finanţare pentru cercetare biologică şi comportamentală.
Sursa: cnn.com