O echipă de astronomi a raportat rezultate preliminare care indică posibilitatea existenţei unei atmosfere terestre pe exoplaneta TRAPPIST-1e. Datele obţinute cu telescopul spaţial James Webb au exclus un strat primordial bogat în hidrogen, dar nu au eliminat ipoteza unei atmosfere secundare. Urmează un set extins de observaţii care ar putea clarifica compoziţia şi potenţialul pentru apă lichidă la suprafaţă.
Ce arată primele observaţii JWST despre TRAPPIST-1e
Sistemul TRAPPIST-1 se află la aproximativ 40 de ani-lumină şi include cel puţin şapte planete solide. Cercetările recente se concentrează pe planeta desemnată TRAPPIST-1e, considerată un candidat important pentru condiţii temperate. Observaţiile realizate în 2023 cu James Webb au monitorizat patru tranzituri şi au putut elimina un scenariu în care planeta deţine o atmosferă primordială, bogată în hidrogen. Aceasta înseamnă că, dacă e prezent un înveliş protector, el ar fi de tip secundar, similar cu cel pe care l-a avut şi Pământul după pierderea gazelor primare. Echipa condusă de cercetători din Baltimore anunţă că mai sunt programate 15 observaţii suplimentare, menite să mărească precizia spectrelor obţinute în timpul tranzitului. Cu date mai detaliate, se va putea căuta semnătura compuşilor precum metanul, dioxidul de carbon sau azotul, esenţiale pentru evaluarea similarităţii faţă de atmosfera terestră. De asemenea, rezultatele pot arăta dacă radiaţia emisă de steaua de tip pitic roşu a curăţat la un moment dat învelişul iniţial, lăsând posibil un al doilea ciclu de construire atmosferică. Descoperirea unei atmosfere aici ar avea implicaţii majore pentru înţelegerea exoplanetelor din jurul piticelor roşii, care sunt cele mai frecvente stele din Caleea Lactee. Confirmarea ar extinde semnificativ aria de căutare a lumii potenţial locuibile şi ar motiva următoarele misiuni şi instrumente dedicate spectroscopiei exoplanetare.
Metode şi scenarii posibile pentru compoziţie
Studiul foloseşte spectroscopie în timpul tranzitelor pentru a detecta variaţii subtile ale luminii stelare care străbate atmosfera planetei. Prin compararea semnalelor la mai multe lungimi de undă, cercetătorii pot deduce prezenţa anumitor molecule. Primele patru tranzituri au fost suficiente pentru a exclude un înveliş dens de hidrogen, dar nu pentru a confirma un aer bogat în dioxid de carbon sau azot. Modelele teoretice arată că TRAPPIST-1e se situează la o limită între două istorii posibile: o evoluţie care conduce la un corp foarte uscat, similar cu planetele interioare, sau o evoluţie care păstrează oceane şi un atmosferă protector. Simulările sugerează că atât scenariul arid, cât şi cel umed sunt plauzibile în acest punct. În funcţie de orbita strânsă şi de activitatea stelei pitice, radiaţia putea îndepărta gazele uşoare, în timp ce procese geologice ar fi putut regenera un aer secundar. Observaţiile rămase din programul JWST vor reduce incertitudinile şi ar putea, în final, indica dacă planeta are compuşi care menţin apă la suprafaţă.
„Datele nu sunt încă concludente, dar JWST are potenţialul de a detecta o atmosferă asemănătoare Terrei.”
- TRAPPIST-1e este un candidat major pentru studii de atmosferă şi apă lichidă.
- Primele date JWST exclud o atmosferă primordială bogată în hidrogen.
- Urmează 15 observaţii care pot confirma compoziţia şi semnături moleculare.
Concluzie
Rezultatele iniţiale obţinute cu telescopul James Webb aduc un progres semnificativ în caracterizarea TRAPPIST-1e, dar nu oferă încă o confirmare definitivă a unui înveliş atmosferic. Excluderea unei atmosfere primare bogate în hidrogen îngustează scenariile posibile şi direcţionează atenţia spre un aer secundar, eventual bogat în azot, similar cu cel terestru. Continuarea observaţiilor va furniza spectre mai clare şi va permite căutarea unor gaze candidate precum metanul sau dioxidul de carbon. Indiferent de rezultat, acest program contribuie esenţial la înţelegerea modului în care planetele din jurul piticelor roşii îşi pot păstra sau regenera un înveliş protector. Confirmarea unei atmosfere ar reprezenta un pas major în explorarea lumilor potenţial locuibile din apropierea noastră galactică.
Sursa: cnn.com