Schimbarea orei generează efecte vizibile asupra somnului, activității sociale și indicatorilor de sănătate. Tot mai multe state au decis să renunțe la această practică, alegând o oră fixă. În acest material analizăm motivele, consecințele și exemplele practice, pentru a înțelege de ce unele administrații preferă stabilitatea temporală și cum influențează aceasta viața de zi cu zi.
Lista țărilor care au eliminat schimbarea orei și motivele deciziei
Numeroase state au renunțat la alternanța între ora de vară și ora de iarnă. Exemple relevante includ Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama și Columbia. De asemenea, părți din Mexic sau state precum Uruguay și Namibia au adoptat ore permanente. În SUA, excepții notabile sunt Hawaii și o mare parte din Arizona, precum și teritoriile insulare care nu aplică mutarea ceasurilor. Motivele deciziei sunt multiple și interconectate. Autoritățile invocă protecția ritmului biologic, reducerea accidentelor și stabilitate economică. Specialiștii în somn susțin că menținerea unei ore constante sprijină sincronizarea cu ritmul circadian natural. În plan social, orarul fix reduce perioadele de adaptare și poate scădea absenteismul și eroarea umană imediat după schimbare. Pe plan energetic, avantajele clasice ale orei de vară sunt contestate de studii recente. Economii locale pot fi contrabalansate de consumul mai mare în anumite intervale, de exemplu prin utilizare sporită a aparatelor de climatizare. Din perspectiva sănătății publice, argumentul principal rămâne reducerea riscurilor acute, cum ar fi incidentele cardiovasculare și accidentele rutiere în perioadele de tranziție. De aceea, deciziile naționale sunt adesea influențate atât de date științifice, cât și de considerente economice și sociale.
Cum influențează ora fixă somnul, siguranța și starea psihică
Modificările bruște ale ceasului perturbă mecanismele interne responsabile pentru somn și vigilență. Cercetările arată corelații între trecerea la ora de vară și creșteri ale infarctelor și accidentelor în zilele imediat următoare. Adaptarea corpului la un fus orar constant permite un program de somn mai predictibil. Aceasta susține secreția adecvată a melatoninei și a hormonilor de trezire, cum ar fi cortizolul. Efectele se traduc în reducerea oboselii, îmbunătățirea concentrării și scăderea riscului de erori la locul de muncă. Din punct de vedere psihologic, stabilitatea temporală limitează variațiile de dispoziție asociate cu dereglarea circadiană. Practic, o oră permanentă poate spori calitatea vieții și performanța socio-economică. Specialiștii recomandă politici care pun în centru sănătatea populației și protejează ritmurile naturale ale organismului.
„Studiile epidemiologice notează creșteri semnificative ale problemelor cardiovasculare și ale accidentelor în zilele următoare schimbării ceasului.”
- Menținerea unei ore constante protejează sanatate și ritmul circadian.
- Tranzițiile de oră pot crește accidentele rutiere și erorile la locul de muncă.
- Impactul energetic al orei de vară este slab uniformizat la nivel global.
Exemplul Turciei și contextul geopolitic al renunțării la schimbarea orei
Turcia a adoptat ora permanentă în 2016. Autoritățile au argumentat că decizia aduce avantaje sociale și economice. Oamenii beneficiază de mai multă lumină după programul de lucru, ceea ce stimulează activitatea comercială și viața comunitară. Evaluările inițiale au indicat o reducere a disconfortului asociat tranzițiilor și o armonizare mai bună a programelor publice. Totuși, decizii similare în alte state sunt modelate de factori locali. Uniunea Europeană a discutat eliminarea schimbării de oră, dar statele membre nu au ajuns la un consens. În SUA, propuneri legislative au alternat în popularitate, însă schimbarea pe scară largă a fost amânată. În lipsa unei politici armonizate, fiecare țară evaluează compromisurile între beneficii de sănătate, impact economic și compatibilitate regională. Pe termen lung, acumularea de date epidemiologice și statistici de siguranță va ghida strategiile publice.
Concluzie
Renunțarea la schimbarea ceasului reflectă o tendință globală spre prioritizarea sănătății publice și a siguranței rutiere. Datele disponibile indică efecte negative asupra somnului, a statutului cardiovascular și a securității în săptămânile care urmează mutării ceasurilor. Exemplul țărilor care au adoptat ora permanentă arată potențiale beneficii socio-economice și un ritm cotidian mai previzibil. Decizia optimă depinde însă de contextul climatic și economic al fiecărei țări. Politicile recomandate de specialiști în somn propun menținerea unei ore standard, pentru a minimiza perturbările biologice și a proteja sanatatea publică.
Sursa: adevarul.ro