Un studiu clinic recent condus de Dr. Dean Ornish arată că intervențiile dietetice și comportamentale într-un program intensiv pot produce îmbunătățiri cognitive la persoanele cu Alzheimer în stadiu timpuriu. Participanții au urmat schimbări stricte în alimentație, exercițiu, reducerea stresului și sprijin social. După 20, apoi 40 de săptămâni, unele evaluări neuropsihologice și analize de sânge arată evoluţii favorabile. Rezultatele ridică întrebări despre mecanisme și cer neapărat confirmări în studii mai mari.
Detalii despre studiul care a aplicat schimbări intensive de stil de viață
Studiul a inclus un grup intervențional de 26 de persoane diagnosticate cu Alzheimer în stadiu incipient. Protocolul a combinat o dietă strictă pe bază de plante, exerciţii aerobe zilnice, tehnici de reducere a stresului și sesiuni regulate de suport de grup. Mesele au fost livrate pentru a garanta respectarea dietei, iar participanții au beneficiat de suplimente alimentare standardizate. Evaluările cognitive standardizate au fost aplicate la 20 și 40 de săptămâni. Conform raportului, 46% dintre cei din grupul intervențional au înregistrat îmbunătăţări într-un test care măsoară memoria, judecata și funcţionalitatea zilnică. Un alt 37,5% a menținut funcţia cognitivă pe durata programului, ceea ce conduce la peste 83% dintre participanți care au avut fie stabilizare, fie ameliorare. Autorii raportează o relație de tip doză-răspuns: participarea mai strictă a corelat cu rezultate cognitive mai bune. Aceste concluzii completează alte cercetări despre intervenții comportamentale moderate, precum studiul US POINTER. Totuși, schimbările în biomarkeri au fost mixte. Un test de sânge a arătat scăderea raportului Aβ42/40, sugerând reducerea amiloidului, în timp ce alți markeri, precum p-tau181 și GFAP, nu au suferit modificări semnificative. Experți independenți atrag atenția că aceste discrepanțe necesită confirmare cu eșantioane mai mari și perioade de urmărire mai lungi. În paralel, o companie de asigurări a anunțat acoperirea programului Ornish pentru pacienții cu Alzheimer incipient, ceea ce semnalează interesul sistemelor de sănătate pentru abordări non-farmacologice.
Componentele practice ale programului și aplicabilitatea lor
Protocolul includea patru piloni: alimentaţie pe bază de plante cu carbohidrați complecși, exerciţiu fizic regulat, tehnici zilnice de reducere a stresului și sprijin social structurat. Sesiunile terapeutice de grup încurajau comunicarea și responsabilitatea. Exerciţiile combinate cu somn de calitate și controlul alimentaţiei au fost concepute pentru a îmbunătăţi sănătatea vasculară și metabolică, factori relevanți pentru declinul cognitiv. Suplimentele folosite au vizat aportul nutritiv și suportul antiinflamator. Implementarea practică implică acces la resurse nutriţionale, educaţie și monitorizare continuă. Pentru multe persoane, adoptarea acestor măsuri implică schimbări majore ale rutinei și suport profesional constant.
„Schimbările intensive de stil de viață pot încetini sau chiar îmbunătăți funcţia cognitivă în stadiile timpurii ale bolii.”
- Dietă pe bază de plante și eliminarea alimentelor procesate
- Mișcare regulată, somn odihnitor și tehnici de reducere a stresului
- Suport social și aderare constantă la planul terapeutic
Concluzii și perspective pentru practică și cercetare
Rezultatele preliminare sugerează că intervențiile intensive de stil de viață pot oferi beneficii reale pentru unii pacienți cu Alzheimer în stadiu incipient. Datele indică posibilitatea reducerii unor semnale biologice asociate bolii și îmbunătăţiri în scorurile cognitive pentru o parte a participanților. În același timp, inconsistenţa markerilor cere creionată de alți specialiști, ceea ce subliniază necesitatea studiilor clinice mai ample, randomizate și cu populații diverse. Efectul pozitiv raportat oferă însă un element important: speranţă și alternative fără efecte adverse farmacologice. Clinicienii pot discuta cu pacienţii opţiuni individualizate care includ nutriţie, exerciţiu și gestionarea stresului, dar trebuie să menționeze limitele dovezilor actuale. Următoarea etapă este replicarea în studii mai mari și integrarea acestor protocoale în practica medicală standard, dacă rezultatele sunt confirmate.
Sursa: cnn.com