Un grup de conturi de pe Instagram care a publicat imagini şi nume ale unor agenţi federali a devenit obiectul unei cereri administrative de date din partea Departamentului pentru Securitate Internă. Cazul a stârnit controverse privind libertatea de exprimare, puterile administrative folosite pentru obţinerea datelor şi responsabilitatea platformelor online.
DHS a cerut datele conturilor care au expus agenţi la Los Angeles
La începutul lunii septembrie, un video publicat pe un cont cu alerte civice a arătat fotografii ale unui agent de patrulare de frontieră, în unele imagini identificabil. Postarea a fost etichetată de mai multe conturi locale care semnalizează acţiuni de aplicare a imigraţiei în zona metropolitană a Los Angeles. În consecinţă, DHS a emis o subpoenă administrativă către Meta, compania mamă a Instagram, cerând informaţii despre mai multe profiluri implicate.
Iniţiativa guvernamentală a provocat două cereri separate pentru anularea documentului în faţa unui tribunal federal din San Francisco. Persoana desemnată ca dezvoltator al site-ului de alertă a solicitat protecţia judiciară sub pseudonimul "John Doe", argumentând că solicitarea datelor nu are o bază legală solidă în contextul extinderii legislaţiei privind imigraţia. O altă contestaţie a fost depusă de un alt administrator anonim, reprezentat de organizaţia pentru drepturi civile.
În notificările primite, Meta a indicat că a existat un proces legal care viza siguranţa ofiţerilor şi acuzaţii de doxing. Compania a pus utilizatorilor la dispoziţie copii parţial redactate ale cererilor, iar termenul pentru contestare a fost iniţial de zece zile, ulterior prelungit. Apărători ai libertăţilor civile şi experţi în drept digital au criticat invocarea unor prevederi destinate aplicării imigraţiei pentru a justifica obţinerea datelor despre postări publice.
Criticii susţin că folosirea acestor puteri administrative pentru a identifica autori de conţinut online poate avea efectul de a descuraja discuţia publică şi raportarea activităţilor ofiţerilor în locuri publice. De asemenea, juristii notează că platformele pot contesta astfel de cereri în instanţă şi nu sunt obligate automat să furnizeze informaţii doar la primirea unei somaţii administrative.
Aspecte legale şi poziţia avocaţilor
Subpoena emisă face trimitere la prevederi din legea imigraţiei care vizează obţinerea de documente relevante pentru aplicarea Codului de Imigraţie. Mai mulţi jurişti specializaţi în libertăţi civile au declarat că interpretarea acelor prevederi pentru a viza postări publice pe reţele sociale este discutabilă. Ei argumentează că scopul principal al acelei legi este investigarea situaţiei imigraţiei, nu urmărirea penală a vocilor critice.
Reprezentanţii organizaţiilor care au depus cererile de anulare afirmă că trimiterea nejustificată a solicitărilor de date poate avea un efect de intimidare asupra activiştilor şi voluntarilor. Platformele digitale sunt în poziţia de a refuza furnizarea imediată a datelor şi pot cere clarificări sau pot solicita validarea cererilor prin proceduri judiciare. Experţi recomandă ca firmele tehnologice să nu cedeze dincolo de ceea ce cere legea fără a obţine garanţii procedurale.
„Este o încercare deschisă de intimidare care urmăreşte reducerea libertăţii de exprimare.”
- Autorităţile au cerut date despre mai multe conturi Instagram implicate în semnalări publice.
- Contestaţii judiciare au fost depuse de administratori cu identităţi protejate.
- Experţi juridici critică utilizarea unei prevederi de imigraţie pentru a obţine informaţii despre postări publice.
Concluzie
Acest caz ilustrează tensiunea dintre eforturile instituţiilor de ordine şi protecţia drepturilor civice online. Cererile administrative pentru date ale utilizatorilor ridică întrebări despre limitele legale şi rolul platformelor în apărarea libertăţii de exprimare. Contestările în instanţă vor clarifica dacă autorităţile au interpretat corect cadrul legal sau dacă s-a produs o depăşire a competenţelor.
Pe termen lung, hotărârile judecătoreşti şi practicile companiilor vor influenţa modul în care informaţiile publice pot fi folosite pentru a investiga sau a proteja persoane în serviciul public. Transparenţa procedurilor şi garanţiile procesuale rămân esenţiale pentru a păstra echilibrul între siguranţă şi drepturile fundamentale.
Sursa: theintercept.com