Un val de proteste a izbucnit la Brooklyn Navy Yard, unde activiştii cer evacuarea a două companii despre care susţin că ar sprijini operaţiuni militare în străinătate. Controversă vizează atât producători de drone, cât şi firme asociate cu modele de camuflaj. Autorităţile locale şi administraţia complexului municipal au răspuns prin restricţii la acces şi modificări ale procedurilor de participare publică.
Controversa chiriaşilor: ce firme sunt vizate și de ce
Criticii acuză că Brooklyn Navy Yard găzduieşte două entităţi implicate, potrivit manifestanţilor, în lanţuri de aprovizionare cu utilaje şi echipamente folosite în operaţiuni militare. Una dintre companii produce sisteme mici de supraveghere aeriană şi controlere pentru dronă. Cealaltă este cunoscută pentru dezvoltarea şi comercializarea unor modele de camuflaj folosite pe echipament tactic. Protestatarii au prezentat postări publice şi menţiuni din dosare care leagă aceste produse de utilizări în teatre de război.
Reprezentanţii complexului administrat de un organism creat de primărie spun că nu pot evacua chiriaşi pe baza activităţii economice generale, dacă aceasta nu încalcă explicit clauzele contractuale. De asemenea, organizaţia susţine că în incintă nu sunt produse arme, iar clasificările din catalogul online au fost explicate ca etichete generale destinate colaborării între firme. Criticii cer însă transparenţă sporită şi folosirea spaţiilor municipale pentru întreprinderi conduse de minorităţi şi femei.
Campania de presiune publică a inclus marşuri, petiţii şi solicitări făcute în faţa consiliului de administraţie al complexului. Scopul protestatarilor este eliminarea facilităţilor subvenţionate cu bani publici pentru companii acuzate de contribuţii la activităţi militare. Dezbaterea reflectă o tensiune mai largă privind modul în care oraşele pot sau trebuie să gestioneze chiriaşii din parcurile industriale municipale.
Reacţii oficiale, restricţii şi consecinţe pentru proteste
În urma escaladării protestelor, administraţia a restricţionat accesul în anumite spaţii publice ale complexului şi a mutat procedurile de intervenţie. Organizaţia care gestionează yard-ul a anulat timpul alocat pentru comentarii publice la o şedinţă recentă. Această decizie a stârnit critici pentru că ar limita dreptul la exprimare al comunităţii.
La o acţiune de protest, forţele de ordine au intervenit şi au arestat mai multe persoane pentru obstrucţionarea circulaţiei. Un incident a implicat un fotograf rănit, care a reclamat o agresiune fizică. Reprezentanţii administraţiei au declarat că măsurile au fost luate pentru siguranţa chiriaşilor şi vizitatorilor şi că au amenajat un loc desemnat pentru manifestaţii paşnice, la intrarea în alt corp de clădire.
„Protestatarii susţin că prezenţa acestor firme în complex echivalează cu o complicitate la lanţuri de aprovizionare militară.”
- Activitatea companiilor a declanşat contestaţii publice şi petiţii.
- Administraţia complexului invocă reglementări contractuale şi motive de securitate.
- Forţele de ordine au intervenit şi au efectuat arestări în timpul protestelor.
Concluzie
Conflictul de la Brooklyn Navy Yard pune în evidenţă dileme etice şi administrative privind folosirea spaţiilor municipale. Pe de o parte, există angajamente publice pentru sprijinirea IMM-urilor condusă de femei şi minorităţi; pe de altă parte, activiştii cer ca subvenţiile şi facilităţile să nu fie accesate de firme despre care există suspiciuni privind implicarea în lanţuri de aprovizionare militară internaţională. Problema scoate în prim‑plan întrebări despre transparenţa contractelor, modul în care sunt etichetate activităţile firmelor în directoarele publice şi limitele puterii administrative în raport cu dreptul la liberă exprimare.
Dialogul între comunitate, administraţie şi chiriaşi rămâne esenţial. O soluţie viabilă ar necesita clarificări contractuale, transparenţă privind activităţile comerciale şi mecanisme prin care comunitatea poate cere responsabilitate publică. Până la clarificarea juridică şi administrativă, tensiunile vor persista în jurul utilizării spaţiilor municipale şi al responsabilităţii sociale a companiilor care operează acolo.
Sursa: theintercept.com