Un studiu recent, bazat pe analiza multiplă a peste 60 de cercetări anterioare, arată că obiceiul consumului de carne procesată, băuturi cu zahăr şi grăsimi trans este corelat cu riscuri mai mari pentru sănătate. Cercetarea leagă aceste alimente şi băuturi de o probabilitate crescută a apariţiei diabetului de tip 2, cancerului colorectal şi a bolii ischemice cardiace. Specialiştii recomandă prudenţă şi reducerea frecvenţei consumului în dietele cotidiene.
Rezultatele studiului și metodele folosite pentru evaluare
Cercetătorii au folosit o metodă de sinteză cantitativă şi calitativă, concepută să evalueze consistenţa dovezilor din numeroase studii observaţionale. Analiza a comparat frecvenţa consumului de produse procesate, băuturi îndulcite şi acizi graşi trans cu incidenţa unor boli cronice. Datele au arătat că şi consumul redus, obişnuit, se asociază cu un risc mărit. De exemplu, consumul echivalent cu un hot dog pe zi a fost asociat în analiza combinată cu un risc mai mare de diabet şi cancer colorectal. Consumul zilnic echivalent cu o băutură răcoritoare de 330 ml a fost corelat cu o creştere modestă a riscului de diabet şi a riscului ischemic cardiac.
Studiul explică mecanisme biologice posibile. Produsele procesate pot favoriza inflamaţia sistemică. Nitriţii folosiţi la conservare pot forma compuşi cu potenţial carcinogen în mediul gastric. Băuturile foarte îndulcite aduc cantităţi mari de zahăr rapid absorbabile, ceea ce influenţează negativ metabolismul glicemic şi factorii de risc cardiovasculari. Grăsimile trans modifică negativ profilul lipidic, crescând LDL şi scăzând HDL, ceea ce favorizează depunerea de placă aterosclerotică. Autorii subliniază totuşi limitele datelor extrase din studii observaţionale, inclusiv dependenţa de memoria participanţilor şi posibilitatea factorilor de confuzie legaţi de stilul de viaţă sau condiţii socioeconomice.
Metodologia utilizată a inclus evaluarea calităţii studiilor sursă şi aplicarea unor criterii conservatoare pentru a evita supraestimarea legăturilor. Pe lângă limitele menţionate, cercetătorii au urmărit să ofere o estimare robustă a riscurilor relative asociate diferitelor niveluri de consum. Concluzia principală recomandă evitarea sau reducerea semnificativă a consumului obișnuit de carne procesată, băuturi îndulcite şi grăsimi trans pentru a diminua riscurile pe termen lung.
Sfaturi pentru reducerea riscului prin schimbări simple în dietă
Specialiştii pledează pentru un model alimentar echilibrat şi variat care să limiteze alimentele procesate şi băuturile cu zahăr. Înlocuirea produselor procesate cu carne proaspătă sau alternative vegetale poate reduce expunerea la conservanţi şi nitriţi. Reducerea sau eliminarea sucurilor îndulcite şi alegerea apei, ceaiului neîndulcit sau apei cu aromă naturală sunt paşi practici. Evitarea grăsimilor hidrogenate şi optarea pentru surse de grăsimi nesaturate contribuie la un profil lipidic mai bun.
Pe lângă restricţii, promovarea unui consum ridicat de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase şi nuci oferă nutrienţi esenţiali. Multe recomandări publice vizează schimbări treptate, acceptabile social şi sustenabile pe termen lung. Specialiştii atrag atenţia că obiectivul nu este perfecţiunea, ci reducerea obiceiurilor cu risc şi înlocuirea lor cu alegeri alimentare care sprijină sănătatea metabolică.
„Consumul obişnuit, chiar şi în cantităţi mici, este asociat cu un risc crescut pentru boli grave.”
- Evitaţi consumul frecvent de carne procesată.
- Reduceţi sau eliminaţi băuturile cu zahăr din obiceiurile zilnice.
- Alegeţi diete bogate în legume, cereale integrale şi proteine neprocesate.
Concluzii practice și implicaţii pentru sănătate publică
Analiza sugerează că pentru reducerea riscului populaţional este utilă limitarea consumului de produse procesate, băuturi îndulcite şi grăsimi trans. Dovezile provin din studii observaţionale; prin urmare, asocierea nu demonstrează o relaţie de cauzalitate definitivă. Totuşi, convergenţa rezultatelor şi mecanismele biologice propuse oferă motive solide pentru recomandări prudente. Politicile publice pot include informare, etichetare clară şi măsuri pentru reducerea disponibilităţii grăsimilor trans şi a zahărului adăugat în produsele alimentare.
La nivel individual, adoptarea unor alegeri alimentare echilibrate reduce expunerea la factori de risc cunoscuţi. Specialiştii promovează schimbările progresive, care pot fi menţinute pe termen lung şi care păstrează plăcerea alimentară. În perspectivă, intervenţiile care combină educaţia nutriţională cu reglementări simple pot contribui la îmbunătăţirea sănătăţii publice şi la reducerea poverii bolilor cronice asociate dietei.
Sursa: cnn.com