Edilul interimar al Capitalei a făcut publice nivelurile de remunerare din cadrul instituţiei, afirmând că acestea sunt printre cele mai ridicate din administraţia publică locală. Datele prezentate includ salariile pentru funcţii de conducere şi compară venituri cu alte instituţii publice. Explicaţiile vizează şi măsuri de plafonare aplicate în ultimii ani.
Veniturile în Primăria Capitalei și comparaţii cu alte instituţii
Conducerea interimară a municipalităţii a detaliat recent structura salariilor în administraţie. Potrivit declaraţiilor, un director din Primărie ar primi în prezent între 11.000 şi 13.000 lei net lunar. Remuneraţia pentru un viceprimar este situată în jurul a 18.000 lei net, iar cea a primarului interimar la aproximativ 19.000 lei net pe lună. Aceste niveluri sunt puse în contextul plafonărilor salariale adoptate anterior, care ar fi menţinut grilele la valori din 2018. Oficialii susţin că anumite sectoare au majorat grilele pentru funcţii de conducere, motiv pentru care pot exista discrepanţe între unităţi. Declaraţiile au inclus şi o comparaţie cu salariul preşedintelui României, estimat la 15.500 lei lunar, evidenţiind astfel că veniturile din Primărie pot depăşi, în anumite cazuri, remuneraţii publice naţionale. Pe de altă parte, conducerea municipală a precizat că s-au luat măsuri pentru a uniformiza plata în companiile municipale. Astfel, salariile şefilor acestor operatori au fost ajustate pentru a nu depăşi nivelul viceprimarului, în contextul în care mecanismele de creştere anterioare au fost criticate pentru lipsa de justificare financiară. Explicaţiile oficiale au subliniat diferenţa între companii profitabile, care pot motiva stimulente prin indicatori de performanţă, şi operatorii cu contracte de delegare ce beneficiază de venituri predictibile. În această dinamică a fost justificată limitarea remuneraţiilor superioare în firmele controlate de municipalitate, ca măsură de responsabilitate financiară şi echitate în sistemul public local. Primăria Capitalei rămâne astfel în atenţia opiniei publice privind politica de salarizare.
Reglementări salariale, plafonări și impact în administrația locală
Oficialii au afirmat că plafonările salariale aplicate după 2018 au influenţat grilele de plată. Măsurile au avut scopul de a limita creşterile nejustificate şi de a aduce transparenţă în cheltuielile publice. Prin hotărâri ale consiliului local s-au adoptat ajustări care au redus diferenţele dintre remuneraţii în cadrul instituţiilor şi companiilor municipale. Argumentul central a fost că, atunci când un operator are monopol pe un serviciu şi încasează venituri stabile, majorările salariale trebuie să fie legate de performanţă şi beneficiul adus bugetului local. În consecinţă, s-au stabilit plafoane care să reflecte această logică. Măsura a fost prezentată ca o modalitate de a preveni aberaţiile salariale şi de a promova responsabilitatea în gestionarea resurselor publice. Astfel, conducerea municipală a impus reducerea unor remuneraţii excedentare pentru a le alinia la nivelul de referinţă reprezentat de viceprimar. Această abordare urmăreşte echilibrul între atragerea unui management profesionist şi protejarea interesului public, prin evitarea unor creşteri nefundamentate ale costurilor salariale.
„Primăria Capitalei oferă în prezent printre cele mai ridicate remuneraţii din administraţia locală.”
- Directorii din Primărie: 11.000–13.000 lei net lunar
- Viceprimarul: aproximativ 18.000 lei net lunar
- Primarul interimar: în jur de 19.000 lei net lunar
Concluzie: transparență și echilibru în politica de salarizare publică
Informaţiile comunicate de conducerea municipală pun în evidenţă un sistem salarial care urmăreşte atât echilibrul, cât şi o anumită transparenţă în cheltuirea banului public. Plafonările și deciziile administrative recente au vizat reducerea discrepanțelor şi alinierea remuneraţiilor din companii la niveluri stabilite de municipalitate. Comparativ cu alte funcţii publice, unele salarii din Primărie pot fi mai mari, însă autorităţile argumentează că acestea trebuie justificate prin performanţă sau aport financiar real. În absenţa unor mecanisme de piaţă clare, restricţionarea creşterilor a fost prezentată ca soluţie pentru prevenirea abuzurilor. Rămâne importantă urmărirea execuţiei bugetare şi a indicatorilor de performanţă pentru a evalua efectele pe termen mediu şi lung ale acestor măsuri.
Sursa: digi24.ro