Un studiu clinic dublu-orb a evaluat dacă o doză mică de aspirină reduce riscul ca cancerul colorectal să reapară după intervenţia chirurgicală. Cercetarea a vizat în special pacienţii cu mutaţia genetică PIK3, asociată cu o probabilitate mai mare de recurenţă. Rezultatele arată o diminuare semnificativă a riscului pentru cei care au luat aspirină timp de trei ani. Constatările pot influenţa selecţia pacientului pentru terapii complementare.
Datele studiului clinic şi efectul asupra recidivei
Studiul, publicat în The New England Journal of Medicine, a recrutat 626 de pacienţi cu vârste între 31 şi 80 de ani care prezentau mutaţia PIK3. Participanţii au fost randomizaţi să primească fie 160 mg aspirină zilnic, fie placebo, după intervenţia chirurgicală. Urmărirea s-a făcut la intervale de trei luni, timp de trei ani, şi a inclus evaluări imagistice periodice. Rezultatele majore arată o reducere cu aproximativ 55% a riscului de recidivă la cei care au luat aspirină comparativ cu placebo. Incidenţa recurenţei a fost de aproximativ 7,7% în grupul cu aspirină, faţă de 14,1–16,8% în grupul placebo. Analizele secundare au indicat un avantaj mai pronunţat în rândul femeilor, însă mecanismele acestei diferenţe rămân neclare. Autorii sugerează că aspirina ar putea acţiona prin reducerea inflamaţiei şi prin modularea căilor de semnalizare asociate mutaţiei PI3K. Studiul subliniază importanţa testării tumorii pentru prezenţa mutaţiei, pentru a identifica pacienţii care ar putea beneficia cel mai mult. De asemenea, rezultatele reamintesc că aproximativ 8% din cazurile noi de cancer în 2025 ar putea fi reprezentate de cancere colorectale, conform estimărilor instituţiilor de referinţă. Având în vedere costul redus şi disponibilitatea largă a aspirinei, aceste date ridică perspective practice pentru strategiile de prevenire a recurenţei în anumite subgrupuri.
Mecanisme posibile şi consideraţii clinice
Cercetătorii pun în legătură efectul benefici cu inhibiţia proceselor inflamatorii şi cu interferenţa în semnalizarea celulară condusă de alterările PI3K. Astfel, administrarea cronică a unei doze mici de aspirină poate influenţa microambientul tumoral şi progresia celulelor rămase. Totuşi, specialiştii atenţionează asupra riscurilor, deoarece utilizarea regulată a aspirinei creşte probabilitatea sângerărilor gastrointestinale. În studiu, evenimente adverse serioase legate de sângerare au fost mai frecvente în grupul tratat cu aspirină cu circa 5,2% comparativ cu placebo. Prin urmare, decizia clinică trebuie individualizată şi discutată cu medicul curant, ţinând cont de beneficiile posibile şi de istoricul pacienţilor. Este esenţial ca pacientul să îşi verifice statutul genetic tumoral înainte de a începe un astfel de tratament adjuvant.
„Aspirina poate reduce recurenţa în anumite cazuri, dar riscul crescut de sângerare necesită evaluare atentă de către medic.”
- Doza administrată în studiu a fost 160 mg aspirină zilnic.
- Participanţii cu PIK3 au avut până la 55% risc mai mic de recidivă.
- Riscul de sângerare gastro-intestinală a fost mai mare în grupul cu aspirină.
Concluzii şi recomandări practice pentru pacienţi
Rezultatele acestui trial randomizat sugerează că administrarea pe termen scurt a unei doze mici de aspirină poate reduce semnificativ risc de recidivă la pacienţii cu cancer colorectal care exprimă mutaţia PIK3. Totuşi, efectele secundare, în special sângerările, impun prudenţă. Clinicienii trebuie să discute cu fiecare pacient avantajele şi riscurile, să verifice prezenţa mutaţiei şi să monitorizeze atent eventualele complicaţii. Sunt necesare studii adiţionale pentru a confirma beneficiile pe termen lung şi pentru a clarifica mecanismele observate, precum şi pentru a înţelege de ce femeile pot beneficia mai mult în anumite cazuri. Până la includerea pe scară largă în ghiduri, deciziile terapeutice ar trebui individualizate şi documentate în echipă multidisciplinară.
Sursa: medicalnewstoday.com