Un seism de magnitudine 3,3 a fost înregistrat joi dimineaţă, la ora 10:07, în zona Câmpulung–Făgăraş–Braşov. Institutul Naţional de Cercetare–Dezvoltare pentru Fizica Pământului a indicat o adâncime foarte redusă, de 5 kilometri. La aproape două minute a fost raportată o replică de magnitudine 2,4, în aceeaşi regiune. În rândurile următoare prezentăm localizarea, posibilele implicaţii şi contextul activităţii seismice recente din România.
Detalii despre cutremur: localizare și adâncime
Seismul de 3,3 s-a produs la o adâncime de 5 km în aria seismică Câmpulung–Făgăraş–Braşov. Instituţia de monitorizare, INCDFP, a localizat epicentrul la aproximativ 23 km sud-vest de Braşov. Alte repere raportate includ 50 km sud-vest de Sfântu-Gheorghe şi 62 km nord de Târgovişte. Distantele până la Ploieşti, Piteşti şi Râmnicu Vâlcea au fost, conform datelor, între 75 şi 93 km. Replică detectată la 2 minute după şocul principal a avut 2,4 grade, tot la 5 km adâncime, semnalând o activitate seismică punctuală, cu caracter superficial. Cutremurele cu astfel de adâncime redusă sunt, în general, resimţite local mai intens decât cele profunde, de aceea monitorizarea şi informarea sunt esenţiale. Regiunea Făgăraş–Câmpulung este considerată o sursă seismică cu importanţă locală, iar fenomenele seismice aici pot produce efecte restrânse, dar semnificative pentru comunităţile apropiate. Organismele de specialitate colectează măsurători şi verifică datele pentru a confirma magnitudinile şi coordonatele exacte. În plus, experţii analizează eventualele replici şi evoluţia activităţii pentru a evalua riscul imediat.
Context istoric și activitate seismică recentă
Pe parcursul lunii septembrie s-au înregistrat peste zece cutremure în România, cu magnitudini între 2,0 şi 3,3. Anul curent a consemnat două seisme de 4,4 grade, unul în februarie şi unul în mai, în zone diferite ale ţării. De asemenea, se remarcă evenimentul important de anul trecut din judeţul Buzău, cu magnitudinea 5,4. Aceste date arată că, pe termen lung, activitatea seismică rămâne variabilă, cu evenimente punctuale de magnitudine mică şi ocazional cu intensitate mai mare. Specialiştii subliniază că Vrancea continuă să fie cea mai importantă sursă seismică cu potenţial distructiv ridicat în România, în timp ce zone precum Banat, Crişana şi Făgăraş–Câmpulung sunt clasificate drept surse superficiale de interes local. Monitorizarea permanentă şi analizele statistice ajută la înţelegerea tendinţelor şi la informarea autorităţilor şi a populaţiei.
„Vrancea are cel mai ridicat potențial distructiv din România.”
- Magnitudinea principală: 3,3, adâncime 5 km.
- Replică de 2,4 înregistrată la aproximativ două minute.
- Zona Făgăraş–Câmpulung este considerată sursă seismică superficială, cu impact local.
Concluzie
Evenimentul din zona Braşov evidenţiază necesitatea informării continue şi a unei monitorizări riguroase prin INCDFP şi reţelele seismice. Cutremurele superficiale de intensitate moderată pot fi resimţite local şi generează replici pe termen scurt. Autorităţile locale şi cetăţenii trebuie să păstreze vigilenţa, să verifice planurile de intervenţie şi să respecte normativele de construcţie în vigoare. În absenţa unor pagube raportate, acest tip de seism rămâne important ca reper pentru evaluările anterioare şi pentru gestionarea riscului seismic în zonă.
Sursa: hotnews.ro