Escrocherii cu chirii fictive au luat amploare în România, afectând studenţi şi persoane în căutare de locuinţe. Victimele transmit că sunt convinse să trimită acte şi bani înainte de a realiza că anunţul este fals. Investigaţii jurnalistice arată că indivizi folosesc documente contrafăcute şi instrumente digitale pentru a fura identităţi şi a dirija plăţi către conturi internaţionale.
Modul în care sunt orchestrate escrocheriile cu chirii fictive
Reţeaua începe prin publicarea unor anunţuri atractive pe platforme de anunțuri şi site-uri de rezervări. Escrocii pun imagini şi preţuri sub nivelul pieţei pentru a atrage cereri rapide. În primul contact spun că se află în străinătate şi trimit numere de telefon accesibile doar prin aplicaţii de mesagerie. Victima este convinsă să trimită o copie a actului de identitate pentru „încheierea contractului” şi primesc un document care pare autentic. Ulterior li se cere un avans între 500 şi 800 de euro, cu promisiunea înregistrării la ANAF sau a semnării electronice. Pentru a legitima transferul, escrocii furnizează linkuri sau coduri QR care cer selfie cu buletinul; aceste proceduri sunt prezentate ca verificări obligatorii pentru plata sau confirmarea la o platformă de stat.
În realitate, linkurile direcţionează către servicii de verificare care sunt folosite pentru a deschide conturi pe platforme de tranzacţionare în străinătate. Odată obţinute datele, banii sunt transferaţi în conturi cripto şi convertiţi rapid în monedă digitală, iar fondurile devin greu de urmărit. Viteza operaţiunilor şi utilizarea unor conturi externe complică recuperarea. Potrivit investigaţiei Snoop, unele sume ar ajunge către firme înregistrate la nume asociate cu persoane cunoscute din dosare mediatizate, afirmaţie care necesită verificări judiciare. În urma contactelor cu victimele, au fost identificate cazuri în mai multe oraşe mari şi persoane care au găsit ulterior apartamentele ocupate de proprietarii reali, descoperind astfel frauda.
Tehnici folosite pentru a fura identităţi şi bani
Escrocii alternează identităţi false şi numere de telefon prepay pentru a evita urmărirea. Ei postează întâi anunţuri scurte pe platforme populare, apoi comunică exclusiv prin aplicaţii criptate. Cererea de documente personale este prezentată ca o formalitate pentru contract sau raportare fiscală. Linkurile primite pentru semnătură sau verificare pot solicita date biometrice ce vor permite deschiderea de conturi pe exchange-uri. Acolo, înainte ca victima să-şi dea seama, fondurile depuse sunt convertite în criptomonede şi trimise către portofele digitale greu identificabile. Procedura profită de lipsa de experienţă a multor chiriaşi şi de complexitatea instrumentelor financiare moderne.
„Victimele semnalează că documentele lor personale au fost folosite pentru contracte false şi plăţi care nu mai pot fi recuperate.”
- Verificaţi întotdeauna identitatea proprietarului prin întâlnire fizică sau acte oficiale.
- Evitaţi transferurile în conturi necunoscute sau în platforme cripto fără verificare independentă.
- Raportaţi imediat fraudele la Poliţie şi solicitaţi blocarea conturilor bancare dacă este posibil.
Ce pot face victimele şi cum reacţionează autorităţile
Pentru victime, paşii recomandati includ depunerea unei plângeri penale pentru furt de identitate şi fraudă, informarea băncii despre tranzacţii suspecte şi solicitarea blocării transferurilor. Este utilă păstrarea tuturor conversaţiilor şi a documentelor primite pentru a sprijini ancheta. Platformele de anunţuri trebuie notificate pentru a retrage anunţurile şi a bloca conturile implicate. Din perspectiva autorităţilor, cooperarea internaţională este esenţială când sunt folosite conturi din alte state sau exchange-uri de criptomonede. Recuperarea banilor depinde de viteza reacţiei şi de capacitatea de a identifica traseul fondurilor, ceea ce poate fi dificil când sumele sunt convertite rapid în criptomonede.
Pe termen lung, educaţia utilizatorilor privind riscurile de identitate, implementarea unor măsuri stricte de verificare a conturilor online şi reguli mai clare pentru platformele de anunţuri pot reduce vulnerabilitatea. Victimele au nevoie de sprijin juridic şi financiar pentru a urma căile legale şi a limita pierderile. În final, prevenţia şi sesizarea imediată rămân cele mai eficiente mijloace pentru a limita aceste tipuri de înşelăciuni.
Sursa: hotnews.ro