România se confruntă cu o intensificare a atacurilor în domeniul informației, care pun presiune pe instituțiile publice și pe procesul democratic. Reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului susțin necesitatea unei structuri dedicate pentru a reacționa eficient. Experienţa Republicii Moldova, unde au fost publicate tacticile şi instrumentele folosite de entităţi străine, serveşte drept exemplu aplicabil pentru adaptarea cadrului legislativ şi operaţional din ţară.
Necesitatea unei structuri specializate împotriva atacurilor informaționale
Specialiştii atrag atenţia că războiul hibrid foloseşte instrumente cibernetice şi mediatic-psihologice greu de gestionat cu mecanismele clasice. Propunerea CNA prevede o entitate care să coordoneze prevenţia, monitorizarea şi răspunsul la fluxurile dezinformative. Un astfel de organism ar integra competenţe din domeniul securităţii cibernetice, juridic şi comunicare publică. În practică, ar trebui stabilite proceduri clare pentru identificarea campaniilor susţinute de actori externi, pentru a monitoriza folosirea inteligenței artificiale în generarea de conţinut fals şi pentru a coopera cu platformele online. O structură coerentă ar facilita schimbul de informaţii între instituţii şi ar spori capacitatea de reacţie în perioade electorale. Ar fi utilă crearea unui mecanism rapid de verificare a informaţiilor în parteneriat cu mass-media şi mediul academic. În paralel, trebuie asigurată protecţia drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, prin proceduri transparente şi prin definirea legală a conceptului de dezinformare. Măsurile preventive includ şi programe de alfabetizare media pentru cetăţeni, astfel încât publicul să recunoască tacticile de manipulare. Coordonarea la nivel naţional şi cooperarea internaţională pot îmbunătăţi eficienţa contramăsurilor şi pot limita impactul operaţiunilor de influenţă externe.
Lecții din Republica Moldova privind contramăsurile digitale
Republica Moldova a adoptat intervenţii legislative şi practice după ce a documentat campanii bine organizate. Autorităţile de la Chişinău au semnalat utilizarea deepfake-urilor, manipularea algoritmilor şi implicarea unor actori religioşi sau financiari pentru a dirija electoratul. Ca răspuns, s-au revizuit codurile audiovizuale şi s-au introdus sancţiuni mai aspre pentru dezinformare în spaţiul reglementat. Totodată, experţii moldoveni au evidenţiat problema reglementării mediului online, unde controlul este mai redus. Experienţa arată că reacţia rapidă a instituţiilor, clarificarea cadrului legal şi cooperarea transfrontalieră sunt esenţiale. Implementarea unor practici de bună guvernanţă digitală ajută la detectarea operaţiunilor piramidale de influenţă şi la prevenirea finanţării ilegale a campaniilor electorale. Aceste lecţii pot fi adaptate în România, cu respectarea standardelor democratice şi a drepturilor civile.
„Manipularea informației a devenit un mijloc de luptă cu impact comparabil armelor convenționale.”
- Crearea unei structuri naționale pentru monitorizare și răspuns
- Definirea legală a dezinformării și sancțiuni clare
- Campanii de alfabetizare media și parteneriate cu platformele digitale
Concluzie
Confruntarea cu atacurile informaţionale necesită măsuri integrate, bazate pe legislaţie, tehnologie şi colaborare instituţională. O structură specializată, sugerată de CNA, ar putea coordona răspunsul naţional şi ar economisi timp în perioade critice. Prin adaptarea legislaţiei, definirea clară a conceptelor şi cooperarea cu organizaţiile internaţionale se pot limita campaniile de manipulare. Este esenţial ca publicul să fie educat în spiritul verificării informaţiilor, iar mass-media să colaboreze transparent cu autorităţile. Măsurile propuse urmăresc protejarea proceselor democratice şi reducerea vulnerabilităţii faţă de influenţe externe.
Sursa: euronews.ro