Un studiu recent realizat în Japonia clarifică mecanismul biologic din spatele tulburării cognitive asociate cu Long COVID, cunoscută drept "brain fog". Cercetătorii au folosit imagistică PET avansată pentru a măsura densitatea receptorilor implicaţi în memorie. Rezultatele susţin că modificările moleculare pot explica simptomele persistente, deschizând calea pentru diagnosticuri obiective și tratamente direcționate.
Imagini PET confirmă creșterea receptorilor AMPA în Long COVID
O echipă condusă de profesorul Takuya Takahashi de la Universitatea din Yokohama a aplicat tehnica [11C]K-2 pentru a vizualiza în mod direct densitatea AMPAR în creier. Studiul a comparat 30 de pacienți cu Long COVID cu 80 de subiecți sănătoși, identificând o creștere extinsă a receptorilor în multiple regiuni cerebrale. Această modificare moleculară a fost corelată semnificativ cu gradul tulburărilor cognitive raportate, sugerând un mecanism biologic pentru "ceaţa mentală" postinfecție. Analizele au mai arătat legături între niveluri ridicate de receptor și markeri inflamatori circulanți, ceea ce indică o interacțiune între inflamație și expresia receptorilor. Metoda folosită a demonstrat capacitatea de a diferenția pacienții de controale cu 100% sensibilitate și 91% specificitate, sugerând utilitatea sa ca instrument de diagnostic obiectiv. Rezultatele confirmă că manifestările cognitive nu sunt doar subiective, ci au substrat biologic clar. În termeni practici, această descoperire indică direcții terapeutice: medicamentele care modulează activitatea AMPAR ar putea reduce simptomele, iar monitorizarea PET ar putea evalua eficacitatea tratamentelor. Pe termen lung, integrarea acestor investigații în protocoale clinice ar putea îmbunătăți managementul persoanelor afectate și capacitatea sistemelor de sănătate de a oferi sprijin adecvat. Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii clinice mai ample pentru a testa siguranța şi eficienţa terapiilor direcționate.
Rolul receptorilor AMPA și legătura cu inflamația
Receptorii AMPA reglează sinapsa rapidă și sunt esențiali pentru procesele de învățare și memorie. Dereglări ale acestor proteine pot altera circuitele neuronale, generând deficite cognitive. Studiul japonez propune că o reacție inflamatorie postvirală ar crește expresia receptorilor, perturbând astfel echilibrul neurotransmițător. Corelațiile statistice dintre markeri inflamatori și densitatea AMPAR susțin această ipoteză. În practică, identificarea biomarkerilor inflamatori poate completa imaginile PET pentru a defini subtipuri clinice de Long COVID. Aceste informații pot ghida selecția pacienților pentru terapii specifice și pentru urmărire clinică.
„100% sensibilitate și 91% specificitate în separarea pacienților de controale”
- Imagistica PET [11C]K-2 a măsurat densitatea AMPAR.
- Creșterea receptorilor a fost legată de severitatea deficitului cognitiv.
- Inflamația pare să fie un factor asociat cu modificările moleculare.
Implicații clinice și direcții pentru tratament și diagnostic
Descoperirea unei baze moleculare clare pentru "brain fog" oferă patru direcții practice. În primul rând, validarea imagisticii PET ca instrument diagnostic ar facilita confirmarea clinică a Long COVID. În al doilea rând, terapia farmacologică care modulează activitatea AMPAR poate fi evaluată în studii clinice. În al treilea rând, monitorizarea markerilor inflamatori împreună cu imagistica poate identifica pacienții predispuși la evoluție cronică. În ultimul rând, datele susțin recunoașterea oficială a simptomelor cognitive ca manifestare medicală cu substrat biologic, ceea ce poate accelera alocarea resurselor pentru cercetare și tratament. Specialiștii atrag atenția că, deși rezultatele sunt promițătoare, implementarea în practică necesită confirmare prin studii multicentrice și evaluări ale siguranței terapiilor propuse.
Concluzie
Studiul publicat în Brain Communications oferă prima dovadă directă că tulburările cognitive persistente după infecția cu SARS-CoV-2 au o componentă biologică cuantificabilă. Creșterea sistemică a receptorilor AMPA și corelația lor cu simptomele și markerii inflamatori consolidează ideea că "brain fog" este o condiție medicală reală. Rezultatele promit dezvoltarea de teste imagistice pentru diagnostic și terapii țintite, dar sunt necesare studii clinice randomizate pentru a valida tratamentele propuse. Recunoașterea acestei baze biologice poate determina politici de sănătate publică care să susțină investigații și reabilitare adecvată pentru persoanele afectate.
Sursa: sciencedaily.com