Un studiu coordonat de cercetători RIKEN explică de ce fumatul pare să diminueze simptomele în unele cazuri de colită. Echipa a identificat metaboliţi produşi în urma expunerii la fum care permit bacteriilor din cavitatea bucală să se stabilească pe mucoasa colonului. Descoperirile sugerează că efectele benefice observate la fumători ar putea fi reproduce prin tratamente ce evită riscurile fumatului.
Rolul metaboliților din fumul de țigară în schimbarea microbiotei
Cercetarea a combinat date clinice umane şi experimente pe modele murine pentru a identifica mecanismele posibile. Autorii au observat că fumătorii cu colită ulcerativă aveau pe mucoasa colonului bacterii tipic orale, în special Streptococcus mitis. Aceste microorganisme, în mod normal, tranzitează tractul digestiv fără a adera. Însă prezenţa anumitor metaboliţi, inclusiv hydroquinon, pare să favorizeze ataşarea şi multiplicarea acestor specii.
Mecanismul investigat indică faptul că metaboliţii modifica mediul mucusului colonic, oferind un avantaj speciilor orale. În modelele animale, administrarea unui metabolit asociat fumatului a condus la creşterea colonizării cu Streptococcus. Această schimbare a microbiotei mucoasei a activat răspunsuri imunitare locale diferite faţă de cele obişnuite.
Efectele asupra inflamaţiei sunt complexe. În colita ulcerativă, coloniile de Streptococcus mitis au fost asociate cu reducerea inflamaţiei. În schimb, în modelele pentru boala Crohn aceleaşi bacterii au agravat procesul inflamator. Datele sugerează că răspunsul imun implică diferenţe între căile Th1 şi Th2, ceea ce determină efecte opuse în cele două tipuri de boală inflamatorie intestinală.
Implicări terapeutice și limitele fumatului ca „tratament”
Concluziile nu recomandă fumatul ca opţiune terapeutică. Fumul de ţigară creşte riscul de cancer, boli cardiovasculare şi alte afecţiuni grave. În schimb, studiul propune două direcţii de aplicare clinică: terapia probiotică cu tulpini specifice sau administrarea controlată a unor compuşi care mimează efectul benefic al metaboliţilor, dar fără efectele toxice ale fumului.
O abordare ar putea implica cultivarea şi administrarea unor tulpini de Streptococcus selectate, în doze şi condiţii sigure, pentru a modula răspunsul imunitar intestinal. Alternativ, molecule precum hydroquinon ar putea fi studiate ca prebiotice care favorizează colonizarea benefică, după riguroase teste de siguranţă şi eficacitate.
„Relocarea bacteriilor orale în intestine pare mecanismul prin care fumatul reduce riscul de colită.”
- Fumul generează metaboliţi care schimbă mediul mucoasei colonului.
- Streptococcus mitis din cavitatea bucală poate coloniza intestinul sub aceste condiţii.
- Terapia cu probiotice sau compuşi derivaţi ar putea înlocui fumatul periculos.
Concluzie: direcții viitoare pentru tratamente fără riscuri
Rezultatele studiului RIKEN oferă o explicaţie plauzibilă pentru efectele diferite ale fumatului în boala Crohn şi în colita ulcerativă. Identificarea metaboliţilor care permit stabilirea bacteriilor orale pe mucoasa colonică deschide calea pentru tratamente ţintite. Aceste intervenţii ar putea folosi microbiota intestinală sau compuşi specifici pentru a reduce inflamaţia în colită, evitând prejudiciile fumatului. Urmează paşi esenţiali de verificare clinică şi evaluare a siguranţei înainte de orice aplicare terapeutică.
Sursa: sciencedaily.com