Arheologii de la Universitatea Lund au detaliat descoperirile de pe epava navei regale Gribshunden, scufundată în 1495. Investigaţia oferă informaţii noi despre modul în care erau proiectate şi utilizate tunurile la sfârşitul Evului Mediu. Datele permit reconstruirea virtuală a armamentului şi explică tactici navale folosite înainte de Epoca Marilor Descoperiri. Studiul iluminează rolul acestei nave în politica regională şi în evoluţia tehnologică a marinăriei.
Artileria și construcția navei Gribshunden: cum se compara cu vasele exploratorilor
Epava identificată lângă Ronneby reprezintă cea mai bine păstrată dovadă materială a unei carvel de război târzii medievale. Nava, construită în zona Rotterdamului între 1483 şi 1484, a devenit pavilionul regal al lui Hans al Danemarcei şi Norvegiei. Costurile ridicate de construire şi echipare plasează platforma în centrul politicii monetare şi militare ale coroanei. Cercetările arată că pe punte şi în cala navei se aflau peste cincizeci de piese de artilerie de calibru mic. Aceste piese trăgeau proiectile din plumb cu miez de fier şi erau folosite în special pentru neutralizarea echipajului advers la distanţe mici. Tactica tipică combina focul de artilerie pentru slăbirea rezistenţei, urmat de abordaj pentru capturarea corabiei. Echipa condusă de Brendan Foley şi Martin Hansson a recreat digital elemente ale tunurilor, pe baza modelelor 3D obţinute din artefacte. Reconstrucţiile contribuie la înţelegerea distribuirii armamentului şi a procedurilor de încărcare şi depozitare. Investigaţiile subliniază şi semne posibile ale unei explozii la bord, corelate cu proiectile deformate descoperite în interior. Studiul combină analiza structurală a navei cu expertiza în nave medievale şi evaluări tipologice ale muniţiilor. Colaborarea între instituţii muzeale şi universităţi a facilitat conservarea şi expunerea obiectelor recuperate, pentru studii ulterioare despre evoluţia tacticilor navale.
Armament, tactici și impact în epoca explorării
Găsirea unor componente ale unor cel puţin 11 tunuri permite compararea directă cu arme folosite de exploratorii iberici. Tipologia pieselor confirmă o tranziţie tehnică care a favorizat expediţiile oceanice după 1492. Pe lângă rolul militar, pavilionul regal servea şi funcţiuni diplomatice şi administrative. Prin prezenţa monarhului la bord, nava funcţiona ca un simbol mobil al autorităţii şi al puterii. Studiul explică de ce astfel de platforme au fost cruciale în controlul rutelor şi în asigurarea influenţei regionale. De asemenea, analiza îndreptată spre depozitarea pulberii şi a proiectilelor explică cum un accident intern poate produce explozia care a scufundat nava. Identificarea urmelor de foc şi a obuzelor deformate susţine această ipoteză.
„Epava oferă cea mai completă imagine a unei nave de război carvel din secolul al XV‑lea.”
- Articolul prezintă artileria unei carvel regale bine conservate.
- Elemente a cel puţin 11 tunuri au fost recuperate şi recreate digital.
- Descoperirile clarifică dezvoltarea armamentului la bord în secolul al XV‑lea.
Concluzie
Investigaţiile de pe Gribshunden oferă o perspectivă unică asupra tehnologiei navale premoderne. Datele susţin ipoteza că nava avea un rol complex, atât militar, cât şi politic. Reconstrucţiile digitale ale părţilor de artilerie ajută la interpretarea tacticilor şi la compararea cu echipamentele utilizate de exploratorii iberici. De asemenea, proiectele muzeale şi conservarea artefactelor vor susţine cercetarea viitoare. Epava devine astfel o sursă esenţială pentru studiile de arheologie marină şi pentru înţelegerea modului în care tehnologia a influenţat expansiunea maritimă. Păstrarea şi interpretarea acestor obiecte rămân priorităţi pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru public.
Sursa: sciencedaily.com