Dieta ketogenică a atras atenția pentru eficiența sa în scăderea greutății și în tratamentul unor forme de epilepsie. Un studiu pe şoareci, monitorizat pe aproape un an, indică că acest regim alimentar pe termen lung poate creşte nivelurile de lipide din sânge şi poate altera reglarea glicemiei. Rezultatele ridică semne de întrebare asupra utilizării îndelungate a dietei ketogenice în gestionarea obezităţii sau diabetului. Sunt necesare studii suplimentare la oameni pentru confirmare.
Impactul pe termen lung al dietei ketogenice asupra metabolismului
Studiul comparativ a evaluat mai multe regimuri alimentare pentru a investiga efectele metabolice pe termen lung. Cercetătorii au folosit un model clasic de dietă ketogenică care furniza aproximativ 90% din energie din grăsimi. Grupurile comparate au inclus o dietă bogată în grăsimi non-ketogenică, plus două diete sărace în grăsimi cu proporţii diferite de proteine. După perioade îndelungate de administrare, animalele din grupul keto au înregistrat pierdere în greutate în raport cu unele grupuri, dar au prezentat totodată creşteri semnificative ale nivelurilor plasmatice de colesterol şi trigliceride. Aceste modificări sugerau o afectare a funcţiei hepatice, confirmată de acumularea excesivă de grăsime la nivelul ficatului la bărbaţi. În plus, s-a observat o alterare a capacităţii organismului de a menţine glicemia în limite normale după aport alimentar. Diferenţele în mecanisme au fost notabile: grupul cu dietă bogată în grăsimi a dezvoltat în principal rezistenţă la insulină, pe când animalele alimentate ketogenic au prezentat un răspuns insulinic insuficient pentru normalizarea glucozei. Analizele au inclus măsurători ale toleranţei la glucoză şi examinări ale structurii celulelor insulare pancreatice implicate în secreţia de insulină. Autorii au subliniat că un număr variabil de studii anterioare oferă rezultate contradictorii privind efectele asupra metabolismului glucidic şi lipidic. Contextul istoric al dietei ketogenice arată folosirea acesteia în tratamentul epilepsiei pediatrice de peste un secol, dar aplicarea pe termen lung în contexte metabolice rămâne controversată. De asemenea, echipa a testat o dietă bogată în proteine şi grăsimi, non-ketogenică, care a produs probleme metabolice similare, sugerând că un aport foarte mare de grăsimi, indiferent de cetoză, poate dăuna sănătăţii cardiometabolice. Din punct de vedere clinic, aceste rezultate impun prudenţă şi recomandă monitorizarea atentă a parametrilor lipidici şi glicemici la persoanele care urmează astfel de regimuri alimentare.
Detalii experimentale şi relevanţa pentru sănătatea umană
Experimentul a inclus şoareci de ambele sexe şi a urmărit efectele după cel puţin 15–27 de săptămâni, perioadă echivalentă cu o durată semnificativă din viaţa unui rozător. Studiul a arătat că, deşi unele animale au slăbit sub regim ketogenic, nivelurile crescute ale lipidelor plasmatice şi semnele de ficat gras şi inflamaţie rămâneau prezente în multe cazuri. Diferenţele între sexe au fost notabile: femelele au manifestat mai puţine semne de steatoză hepatică în comparaţie cu masculii. De asemenea, cercetătorii au testat reversibilitatea efectelor. O parte din consecinţe s-au ameliorat în câteva săptămâni după revenirea la o dietă săracă în grăsimi, ceea ce sugerează o posibilă reversibilitate parţială. Totuşi, autorii au avertizat că modelele animale nu reproduc automat complexitatea fiziologică umană. Prin urmare, concluziile nu pot fi translatate fără studii clinice bine concepute. Pe scurt, datele indică riscuri potenţiale pentru sănătatea metabolică atunci când un aport foarte mare de grăsimi este menţinut pe termen lung.
„Am monitorizat animalele aproape un an pentru a evidenţia efectele pe termen lung ale unui regim cu foarte multe grăsimi.”
- Dieta ketogenică a redus greutatea, dar a crescut nivelurile plasmatice de lipide.
- Au fost raportate semne de acumulare de grăsime la nivel hepatic şi inflamaţie la bărbaţi.
- Unele efecte metabolice au fost reversibile după trecerea la dietă săracă în grăsimi.
Concluzie și recomandări pentru aplicare clinică
Rezultatele studiului pe şoareci sugerează că o dietă cu aport extrem de mare de grăsimi poate avea efecte adverse asupra profilului lipidic şi asupra reglării glucozei. Chiar dacă scăderea în greutate este un beneficiu observat, există riscul apariţiei hiperlipidemiei şi a complicaţiilor hepatice. Datele indică diferenţe mecanistice între modele de alterare metabolică, cum ar fi rezistenţa la insulină versus secreţia insuficientă de insulină, în funcţie de tipul dietei. Pentru persoanele care adoptă sau urmează o astfel de dietă, este recomandată monitorizarea regulată a markerilor metabolici, inclusiv teste ale lipidogramelor şi ale toleranţei la glucoză. De asemenea, este important ca deciziile terapeutice să se bazeze pe dovezi obţinute în studii clinice la om. În absenţa acestor confirmări, medici şi pacienţi ar trebui să cântărească beneficiile pe termen scurt ale pierderii în greutate cu potenţialele riscuri pe termen lung pentru sănătate. Cercetări suplimentare, translaţionale, vor clarifica în ce măsură aceste constatări din modele animale se aplică populaţiei umane.
Sursa: medicalnewstoday.com