Active de 2 miliarde ale lui Deripaska, transferate Raiffeisen

Uniunea Europeană discută o propunere care permite transferul unor active evaluate la aproape două miliarde de euro, legate de oligarhul Oleg Deripaska, către banca austriacă Raiffeisen. Măsura urmărește să compenseze o decizie judecătorească rusă, dar ridică semne de întrebare privind sancțiunile UE, precedentele juridice și riscurile pentru instituțiile financiare care încă operează în Rusia.

Clădire Raiffeisen și simboluri Strabag, asociate transferului activelor lui Oleg Deripaska

Context și mecanism propus pentru transferul activelor sancționate

Propunerea discutată la Bruxelles vizează deblocarea unor active legate de participația în Strabag, firmă de construcții cu capital austriac. Potrivit textului, aceste bunuri ar urma să fie atribuite băncii Raiffeisen ca formă de compensare pentru o amendă de două miliarde euro dispusă printr-o hotărâre judecătorească din Rusia. Iniţial, sancţiunile împotriva lui Oleg Deripaska au fost impuse din cauza presupusei susţineri materiale oferite trupelor ruse. Raiffeisen este banca occidentală cu cea mai extinsă prezenţă în Rusia după 2022. De aceea, autorităţile ruse au motive economice să evite plecarea băncii. În acelaşi timp, o vânzare forţată sau o preluare ar putea expune instituţia la sancţiuni occidentale. Susţinătorii variantei de transfer susţin că aceasta previne dublarea compensaţiilor: plata dispusă de instanţă şi eventualele încasări dacă sancţiunile ar fi ridicate. Criticii avertizează că măsura ar crea un precedent pentru entităţi care doresc să ocolească restricţiile prin decizii judiciare externe. De-a lungul discuţiilor, s-au analizat variante alternative, inclusiv schimburi complexe de active. Propunerile anterioare au eşuat pe motiv că ar fi permis eludarea sancțiunilor UE. În acest context, orice soluţie trebuie evaluată şi din perspectiva impactului asupra integrităţii pieţelor financiare şi a aplicării sancţiunilor.

Implicatii legale și economice pentru bănci și investitori

Acceptarea transferului ar validat practic hotărâri ale instanţelor ruse privind recuperarea sumelor. Astfel se poate crea un mecanism prin care active blocate ar fi redirecţionate către creditori locali. Pe termen scurt, Raiffeisen ar primi o compensaţie pentru obligaţia impusă oligarhului. Pe termen lung, totuşi, banca riscă izolarea financiară şi sancţiuni internaţionale dacă se consideră că a facilitat ocolirea regimului de restricţii. Regulatorii europeni şi guvernele au fost presate să decidă ce poziţie adoptă faţă de instituţiile rămase în Rusia. Sistemul SWIFT şi accesul la plăţi internaţionale rămân factori cheie în acest echilibru. În plus, precedenţele judiciare şi interpretările legale vor influenţa modul în care companiile occidentale reacţionează la presiunile locale.

„Ar putea crea un precedent convenabil pentru entitățile rusești care își pot recupera indirect fondurile înghețate prin confiscarea activelor filialelor companiilor UE care încă operează în Rusia.”
  • Transferul urmărește compensarea unei amenzi de două miliarde euro.
  • Există riscul legitimării unor strategii de ocolire a sancțiunilor.
  • Impactul vizează atât piața bancară, cât și relațiile comerciale internaționale.

Concluzie: riscuri, precedent și următorii pași pentru soluţionare

Decizia de a permite transferul activelor către Raiffeisen pune în balanţă interese juridice şi economice. Pe de o parte, propunerea poate soluţiona un litigiu privind plata impusă oligarhului. Pe de altă parte, măsura poate deschide calea pentru strategii de recuperare a banilor sancţionaţi prin hotărâri interne ruseşti. Autorităţile europene trebuie să evalueze consecinţele asupra aplicării sancțiunilor UE şi asupra integrităţii pieţelor. Un control juridic strict şi garanţii clare ar fi necesare pentru a evita interpretări care permit eludarea regulilor. De asemenea, coordonarea între state membre va fi esenţială, pentru a preveni fragmentarea răspunsului european. În absenţa unor mecanisme suplimentare, există riscul să se creeze un precedent cu efecte negative asupra politicilor de restricţii şi asupra băncilor care operează în zone de risc.

Sursa: libertatea.ro

Mai nouă Mai veche