Pe fondul presiunilor financiare din 2025, tot mai multe firme din România aleg proceduri de protecție pentru a-și salva activitatea. Datele arată o creștere semnificativă a cererilor de concordat preventiv, în timp ce numărul total de insolvențe rămâne aproape constant. Specialiștii subliniază că momentul accesării mecanismelor de restructurare este esențial pentru eficiența lor.
Creștere a interesului pentru concordatul preventiv în prima jumătate a anului
În primele opt luni ale anului 2025, s-au înregistrat 189 de cereri pentru concordat preventiv, cu 30% mai multe față de perioada similară a anului precedent. Totalul insolvențelor a rămas aproape stabil, fiind raportate 4.561 cazuri, o scădere moderată de 2% comparativ cu 2024. Datele indică o schimbare în comportamentul antreprenorilor, care apelează mai frecvent la instrumente juridice de restructurare înainte de intrarea în insolvență. Totuși, eficiența mecanismului este afectată de întârzierea deciziilor. Mai puțin de jumătate dintre cereri sunt omologate de instanță, ceea ce arată că accesarea tardivă reduce șansele de succes. Un exemplu relevant este aprobarea, în prima jumătate a anului, a unui plan de restructurare pentru Liberty Galați, validat atât din perspectivă juridică cât și economică. Acordul prevede eșalonarea unei creanțe importante pe mai mulți ani, oferind condiții pentru menținerea activității și păstrarea locurilor de muncă. Această validare judiciară este interpretată ca un semnal că piața românească acceptă soluții de ajustare financiară mai structurate. Pe termen scurt, specialiștii avertizează că, dacă firmele nu acționează preventiv, presiunile se pot muta către alte sectoare. Recomandările includ monitorizarea fluxului de numerar, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea din timp a mecanismelor de reorganizare. În lipsa acestor măsuri, riscăm reaccelerarea insolvențelor în ultimele luni ale anului.
Impact pe sectoare și zone geografice vulnerabile
Analiza arată că efectele economice nu sunt distribuite uniform. Transportul și depozitarea au înregistrat o creștere a insolvențelor cu aproximativ 20%, din cauza scumpirii combustibililor și presiunii pe marje. Serviciile administrative și de suport au urcat cu 17,5%, reflectând dependența de contracte mari și marje reduse. Industria extractivă a raportat un salt de circa 60%, pe fondul volatilității prețurilor materiilor prime. Regiunile cele mai afectate rămân centrele economice mari: București-Ilfov, Bihor și Cluj însumează un procent semnificativ din cazuri. Totodată, județe cu baze economice mai fragile, precum Mehedinți sau Sălaj, au înregistrat creșteri substanțiale, semnalând extinderea presiunii financiare în teritoriu. În această configurație, companiile medii și cele cu active mari tind să caute soluții de restructurare mai complexă, în timp ce business-urile mici rămân vulnerabile la șocurile financiare.
„Restructurarea, dacă este aplicată din timp, poate fi o strategie de supraviețuire și relansare, nu doar un semnal de eșec.”
- Creștere cu 30% a cererilor de concordat preventiv în primele opt luni din 2025
- Sectoare afectate: transport, servicii administrative, industrie extractivă
- Sfaturi practice: protejarea cash-flow-ului și renegocierea datoriilor
Concluzie
Evolutionarea din 2025 arată o tranziție în modul în care companii-le românești gestionează dificultățile financiare. Creșterea cererilor de concordat indică o deschidere spre soluții preventive. Totodată, rata redusă de omologare subliniază importanța intervenției timpurii. Restructurarea confirmată pentru companii mari oferă un precedent util pentru piață. Pentru a limita riscurile, firmele trebuie să monitorizeze cheltuielile, să își optimizeze procesele și să discute din timp cu creditorii. Investitorii pot găsi oportunități printre entitățile viabile afectate de turbulențe macroeconomice.
Sursa: hotnews.ro