Studii recente indică faptul că microbiomul intestinal ar putea contribui direct la reglarea somnului. O echipă de cercetare a detectat molecule bacteriene în creierul animalelor de laborator. Această abordare extinde perspectiva asupra mecanismelor somnului și sugerează conexiuni între starea microbiotei și sănătatea cerebrală.
Descoperiri cheie despre molecule bacteriene și reglarea somnului
Un studiu realizat de cercetători universitari a relevat prezenţa în creier a unei molecule bacteriene cunoscute sub numele de peptidoglican. Această substanţă, componentă a peretelui celular bacterian, a fost detectată în modelele experimentale în mod natural. Nivelurile sale au variat în funcţie de ciclurile de rest și de perioadele de privare de somn. Observaţiile sugerează că produsele microbiene pot semnaliza sistemului nervos central și pot contribui la iniţierea sau menţinerea stărilor de somn. Cercetătorii propun că semnalele bacteriene se integrează cu mecanismele neuronale deja cunoscute, generând un tablou comun de reglare a somnului. Acest concept sprijină ideea de holobiont, în care organismul uman și microbiomul său funcţionează ca un ecosistem interconectat. În această perspectivă, microorganismele nu sunt doar rezidenţi pasivi, ci pot influenţa procese comportamentale și fiziologice importante. Descoperirea aduce argumente pentru o reconsiderare a teoriilor clasice despre somn, combinând abordarea centrală, axată pe activitatea cerebrală, cu cea a "somnului local", care descrie stări asemănătoare somnului la nivelul unor reţele celulare izolate. Dacă produsele bacteriene comunică efectiv cu receptori specifici din creier, ele pot reprezenta un nou mecanism de modulare a ritmurilor de odihnă.
Mecanisme propuse și implicaţii pentru sănătate
Cercetătorii au identificat receptorii sensibili la semnale bacteriene în regiuni diferite ale creierului. Aceasta indică o comunicare complexă între intestin și sistemul nervos. În plus, fluctuaţiile moleculelor bacteriene pe parcursul zilei susţin ideea că microbiomul poate participa la ciclicitatea somnului. Studii anterioare arătaseră că infecţiile bacteriene pot crește nevoia de odihnă, sugestie că produsul microbian influenţează comportamentul. Din punct de vedere clinic, astfel de constatări deschid potenţiale direcţii pentru tratarea tulburărilor de somn prin intervenţii asupra microbiotei. Totuși, majoritatea datelor provin din modele animale, astfel încât validarea la oameni rămâne esenţială înainte de aplicarea terapeutică.
„Este plauzibil ca ciclurile bacteriene să fi precedat evolutiv ritmurile de somn ale mamiferelor.”
- Prezenţa peptidoglicanului în creier sustine legătura microbiom‑somn.
- Semnalele microbiene pot activa receptori cerebrali specializaţi.
- Descoperirea oferă direcţii noi pentru terapii ale tulburărilor de somn.
Concluzie
Noile dovezi sugerează că înțelegerea somnului trebuie extinsă dincolo de numai activitatea neuronală. Conceptele de holobiont și de somn local pot fi unite prin rolul semnalelor microbiene. Această viziune transformă modul în care privim relaţia dintre dinamica microbiotei și procesele cognitive, apetitul sau comportamentul. Totodată, ea deschide calea pentru cercetări suplimentare menite să clarifice mecanismele de comunicare și să evalueze aplicabilitatea rezultatelor la oameni. Înainte de adoptarea unor intervenţii clinice, sunt necesare studii riguroase care să confirme efectele observate la animale și să stabilească siguranţa potenţialelor tratamente bazate pe microbiom.
Sursa: stirileprotv.ro