O expediţie știinţifică condusă de CSIRO a permis descrierea a două specii noi colectate în largul Australiei de Vest. Eșantioanele proveneau de pe vasul de cercetare RV Investigator şi au fost analizate de echipe taxonomice separate. Rezultatul a inclus identificarea unui rechin cu capacitate de bioluminiscenţă şi a unui crab porţelan mic, ambele adaptate la viaţa în adâncuri. Descoperirile evidenţiază valoarea sondajelor de biodiversitate din mediile de mare adâncă, esenţiale pentru cunoaşterea faunei marine.
Noi specii din adâncurile Australiei de Vest şi implicaţii pentru biodiversitate marină
Descrierile știinţifice recente includ un rechin lanternă denumit Etmopterus westraliensis, descoperit la aproximativ 610 metri adâncime în zona Parcului Marin Gascoyne. Specimenul cunoscut are sub 41 centimetri lungime şi prezintă ochi mari şi corp alungit, adaptări utile pentru viziune în medii întunecate. Rechinul produce lumină prin fotofori situaţi pe abdomen şi flancuri, un mecanism folosit pentru camuflaj şi comunicare în mare adâncă. Această specie se alătură altor descoperiri asociate aceleiaşi expediţii, confirmând potenţialul ridicat al zonelor studiate de a furniza noi elemente taxonomice. Tot pe baza probelor colectate în 2022 a fost descris şi un crab porţelan mic, Porcellanella brevidentata, găsit în asociaţie cu pensule de mare moi numite sea pens. Crabii porţelan se ascund printre frunzişul gazdei pentru protecţie şi se hrănesc prin filtrare, folosind peri specializaţi pentru a captura plankton şi particule organice. Specimene suplimentare care au susţinut descrierea taxonomică au venit dintr-o expediţie anterioară a aceluiaşi vas, ceea ce a permis o evaluare mai completă a variabilităţii morfologice. Cercetătorii estimează că probele colectate în timpul călătoriei din 2022 pot conţine sute de specii încă nedescrise, un indiciu clar că biodiversitatea adâncurilor rămâne subdocumentată. Misiunile viitoare planificate pentru zona Mării Coralilor vor reuni mulţi dintre aceeaşi specialişti, având ca scop continuarea inventarierii şi protejării acestor habitate sensibile. Sprijinul infrastructurii naţionale de cercetare, cum este RV Investigator, rămâne esenţial pentru avansarea cunoaşterii în domeniul stiinta marină.
Ecologia şi adaptările biologice ale speciilor noi
Rechinul lanternă este mic, cu spini dorsali ascuţiţi pe înotătoarele superioare şi o structură corporală subţire, caracteristici comune speciilor care trăiesc în întunericul adâncurilor. Bioluminiscenţa apare prin grupări de fotofori şi poate servi pentru contrailuminare, mimetism sau recunoaştere între indivizi. În paralel, crabii porţelan dezvoltă relaţii de tip commensal cu coralii moi, beneficiind de protecţie şi alimentaţie facilitată de curenţi. Filtrarea planktonului cu ajutorul periilor bucale este o adaptare eficientă în medii cu resurse dispersate. Aceste adaptări reflectă presiuni selective specifice habitatelor de adâncime şi subliniază rolul fiecărei specii în reţeaua trofică bentonică.
„Descoperirile din adâncuri reamintesc cât de puţin cunoaştem despre viaţa marină şi ne motivează să continuăm explorarea.”
- Două specii noi descrise din probe colectate de RV Investigator.
- Rechinul bioluminescent şi crab porţelan prezintă adaptări specifice vieţii în adâncime.
- Există un potenţial estimat de sute de specii încă nedescrise în aceleaşi probe.
De ce contează aceste descoperiri pentru cercetarea marină şi conservare
Aceste noi descrieri taxonomice aduc informaţii cruciale despre structura comunităţilor din adâncuri şi despre funcţiile pe care le îndeplinesc speciile rar documentate. Cunoaşterea distribuţiei şi a relaţiilor ecologice ajută la evaluarea stării habitatelor şi la definirea măsurilor de conservare pentru parcurile marine. De asemenea, primele etape ale inventarierii permit estimarea impactului activităţilor umane şi prioritizarea zonelor pentru cercetare ulterioară. Continuarea expediţiilor ştiinţifice, sprijinită de infrastructura naţională, este esenţială pentru transformarea necunoscutului în cunoştinţă aplicabilă gestionării marine.
Sursa: sciencedaily.com