Salariile medii au crescut mai slab în ultimele luni, în timp ce preţurile au urcat rapid, ceea ce a redus puternic puterea de cumpărare a românilor. Datele arată o contracţie a salariului real care aminteşte de perioada de după măsurile bugetare din 2010. În acest material explicăm factorii care au condus la această situaţie, cum se reflectă în consum şi ce perspective există pentru redresare.
De ce a scăzut salariul real şi ce înseamnă pentru consum
Ritmul de majorare a salariilor nominale a încetinit, iar inflația a rămas puternic ridicată. Această combinaţie a generat o scădere reală a veniturilor, resimţită imediat în cheltuielile gospodăriilor. Pe scurt, creşterea în termeni nominali nu a acoperit scumpirile, iar puterea de cumpărare a fost erodată. Date recente indică un declin al consumului ajustat cu inflaţia, fenomen care reduce cererea pentru bunuri şi servicii şi poate frâna creşterea economică. Analiza oficială arată că, în absenţa unor corecţii rapide ale preţurilor, consumatorii reduc achiziţiile neesenţiale şi prioritizează cheltuielile de bază.
Contextul fiscal a contribuit la situaţie. Anul electoral precedent a însemnat creşteri importante ale cheltuielilor publice pe salarii şi pensii, urmate de măsuri de temperare, cum ar fi îngheţarea salariilor bugetare. Presiunea pe deficit a rămas ridicată, iar corecţiile au fost întârziate. Politicile fiscale şi reglementările pentru energie au influenţat major componenta de costuri şi au amplificat accelerarea preţurilor. În paralel, preţurile la energie şi accizele mai mari au alimentat inflaţia la nivelul gospodăriilor.
Sectorial, industria prelucrătoare şi administraţia publică resimt diferenţe: unele sporuri au fost eliminate, iar creşterile nominale au variat în funcţie de ramură. Evoluţia cursului de schimb a avut un efect suplimentar asupra exprimării salariale în euro, însă impactul principal rămâne erodarea veniturilor în termeni reali. Analiştii avertizează că reducerea consumului poate agrava încetinirea economică, dacă investiţiile nu preiau rolul de motor de creştere. În concluzie, combinaţia dintre salarii stagnante şi inflație persistentă explică în mare măsură scăderea puterii de cumpărare şi reducerea cererii interne.
Cauze imediate şi măsuri anticipate pentru stabilizare
Creşterea preţurilor a fost determinată în principal de scumpirea energiei şi de majorările de taxe indirecte. Aceste elemente au dus la o inflaţie îndelungată, care nu a permis recuperarea reală a veniturilor. Băncile şi instituţiile financiare recomandă temperarea politicii fiscale şi politici monetare prudente pentru a readuce inflaţia pe un trend descendent. În plus, ajustările la nivelul pieţei muncii, inclusiv modificări de taxe pentru firme, pot influenţa dinamica salariilor şi ocuparea forţei de muncă.
Pe termen scurt, reducerea cererii ar trebui să contribuie la temperarea preţurilor. Pe termen mediu, investiţiile în infrastructură şi absorbţia fondurilor europene pot stimula producţia internă şi pot diminua dependenţa de importuri. Totuşi, incertitudinile legate de expirarea unor măsuri de plafonare a preţurilor şi de evoluţia pieţei energetice rămân factori de risc semnificativi.
„Scăderea puterii de cumpărare explică majoritatea contracției consumului în ultimele luni.”
- Inflaţia ridicată a erodat câştigul salarial real.
- Temporizarea măsurilor fiscale a majorat presiunile bugetare.
- Scăderea consumului poate reduce ritmul creşterii economice.
Concluzie
Evoluţia recentă arată că majorările salariale trebuie să fie susţinute de politici care ţintesc stabilitatea preţurilor şi creşterea productivităţii. În absenţa unei scăderi consistente a inflaţiei, salariile nominale nu vor oferi o îmbunătăţire reală a nivelului de trai. Pentru restabilirea puterii de cumpărare este necesară o combinaţie de politici monetare şi fiscale prudente, împreună cu stimularea investiţiilor productive. De asemenea, diversificarea surselor de creştere economică şi îmbunătăţirea competitivităţii pot contribui la redresare pe termen mediu. Monitorizarea atentă a datelor macroeconomice şi adaptarea măsurilor rămân esenţiale pentru reducerea riscurilor sociale şi pentru stabilizarea economiei.
Sursa: profit.ro