La finalul celui de-al doilea trimestru, valoarea totală a datoriei globale a atins un nivel fără precedent, conform unui raport al Institutului de Finanțe Internaționale. Evoluția reflectă condiţii financiare mai favorabile, deprecierea dolarului şi politici monetare mai relaxate în economiile mari. Analiza evidenţiază creşteri importante în statele dezvoltate şi în pieţele emergente, iar specialiştii avertizează asupra consecinţelor pe termen mediu.
Cauzele principale ale creşterii datoriei globale şi implicaţii macroeconomice
Institutul de Finanţe Internaţionale (IIF) raportează o valoare totală a datoriei de circa 337.700 miliarde de dolari la sfârşitul trimestrului doi. Această acumulare a fost susţinută de trei factori majori: îmbunătăţirea accesului la finanţare, relaxarea politicii monetare în multe regiuni şi deprecierea dolarului american, care a înăsprit convertirea obligaţiilor denominate în alte valute. În prima jumătate a anului, datoria globală a crescut cu peste 21.000 miliarde de dolari, cele mai notabile avansuri raportate în China, Franţa, Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Japonia. Pe ansamblu, raportul dintre datorie şi produsul intern brut mondial a scăzut uşor, dar rămâne extrem de ridicat, situându-se puţin peste 324%.
În cazul pieţelor emergente, rata datorie/PIB a atins un nou record de 242,4%, iar datoria totală a acestor economii a depăşit 109.000 miliarde de dolari. Creşterea se reflectă în principal în datoria publică, unde majorările au fost rapide în ţările G7 şi în China. Această tendinţă sporeşte vulnerabilitatea fiscală, mai ales când combinăm niveluri ridicate ale îndatorării cu potenţiale şocuri economice sau geopolitice.
Pe plan global, un mix de costuri de finanţare în creştere şi presiuni pentru consolidare bugetară ar putea genera reacţii mai viguroase ale pieţei. Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani în economiile avansate au urcat aproape de niveluri nemaiîntâlnite din 2011, ceea ce complică gestionarea datoriei publice şi priveşte direct independenţa politicii monetare.
Riscuri fiscale şi mecanisme de presiune în pieţele mature şi emergente
Raportul semnalează că majorarea datoriei publice implică riscuri distincte pentru diferite grupuri de ţări. În economiile avansate, reacţiile pieţei pentru titlurile de stat au fost mai puternice, iar investitorii pot forţa corecţii de preţ prin vânzări masive. În pieţele emergente, creşterea datoriei pe termen scurt şi expunerea la finanţare externă pot amplifica volatilitatea. De asemenea, majorările cheltuielilor militare şi tensiunile geopolitice pot aduce presiuni adiţionale asupra bugetelor publice.
Un aspect menţionat în analiza IIF este structura îndatorării SUA, unde instrumentele pe termen scurt reprezintă circa 20% din datoria totală şi aproximativ 80% din emisiunile Trezoreriei. Această dependenţă accentuează riscul politic ca băncile centrale să fie presate să menţină dobânzi scăzute, afectând autonomia decizională în materie monetară. Experţii recomandă prudenţă şi monitorizare atentă a indicatorilor de sustenabilitate fiscală.
„Creşterea datoriei în prima jumătate a anului este comparabilă cu valul din a doua jumătate a lui 2020, când măsurile legate de pandemie au amplificat îndatorarea globală.”
- Valoare record a datoriei globale: ~337.700 miliarde USD
- Pieţele emergente înregistrează un record al raportului datorie/PIB
- Presiuni pe finanţele publice şi riscuri pentru politica monetară
Concluzii și recomandări pentru politici fiscale prudente
Creşterea rapidă a datoriei globale impune reevaluarea strategiilor fiscale şi a rolului politicii monetare. Guvernele ar trebui să prioritizeze sustenabilitatea datoriei prin măsuri care să îmbunătăţească creşterea economică reală şi eficienţa cheltuielilor publice. Monitorizarea structurii împrumuturilor şi reducerea dependenţei de instrumente pe termen scurt pot diminua expunerea la şocuri financiare. De asemenea, coordonarea internaţională rămâne esenţială pentru a atenua efectele transfrontaliere ale ajustărilor fiscale şi pentru a susţine stabilitatea pieţelor.
În final, transparenţa statisticilor fiscale şi dialogul cu investitorii pot tempera reacţiile pieţei şi pot oferi timp pentru implementarea reformelor necesare. O abordare echilibrată, orientată spre creştere şi stabilitate, va fi crucială pentru a gestiona povara datoriei la nivel global în următorii ani.
Sursa: hotnews.ro