În Europa crește îngrijorarea privind efectele excesului de ecran asupra copiilor. Raportul Organizației Mondiale a Sănătății arată legături între timp îndelungat în fața ecranului și probleme precum anxietatea, tulburările de somn și izolarea socială. Mai multe state analizează măsuri legislative sau practice pentru a limita accesul minorilor la rețelele sociale. În paralel, experții recomandă intervenţii la nivel familial și educațional pentru protejarea sănătății mintale a copiilor.
Măsuri naționale și recomandări internaționale pentru timpul petrecut în fața ecranului
În mai multe ţări europene autorităţile şi specialiştii discută despre reguli care să reducă expunerea copiilor la rețelele sociale. Suedia a iniţiat un pachet de politici care combină restricţii şcolare, recomandări sanitare şi stimulente pentru activităţi de grup. Agenţiile de sănătate publică propun limite clare pentru diferite grupe de vârstă. De exemplu, pentru copiii sub doi ani se recomandă evitarea completă a ecranelor, iar pentru preşcolari limita ar putea fi de o oră pe zi. Adolescenţii ar trebui supravegheaţi și îndrumaţi, nu doar constrânşi, susţin pediatrii. Organizaţii ca OMS atenţionează că efectele negative nu se limitează la timpul petrecut online. E vorba şi despre calitatea somnului, nivelul activităţii fizice şi relaţiile sociale. Multe recomandări subliniază diferenţa dintre consumul pasiv și cel activ de conținut. Jocurile interactive și aplicațiile educative pot avea un rol pozitiv dacă sunt selectate cu atenție. La nivel politic se discută despre interzicerea smartphone-urilor în şcolile primare sau despre etichete de avertizare pentru platformele digitale. Specialiştii avertizează că interdicţiile totale pot creşte atractivitatea interzisului. De aceea, modelele eficiente combină informarea, dialogul și alternativele concrete. Statele care implementează programe de activități finanțate par să obţină o acceptare mai mare a limitelor stabilite de părinți și școli, deoarece oferă opțiuni atractive pentru timpul liber. În toate scenariile, rolul adulților este esențial: ei trebuie să modeleze comportamente sănătoase și să creeze limite rezonabile, aplicate consecvent, pentru a proteja sănătatea copiilor.
Strategii practice pentru părinți și instituții școlare
Părinţii pot stabili reguli clare privind timpul petrecut în fața ecranului, dar este important să le comunice raţional şi să implice copiii în stabilirea lor. Dialogul deschis, adaptat vârstei, ajută la acceptarea restricţiilor. Recomandările practice includ crearea unor zone fără telefoane în locuinţă, programarea unor ore comune fără ecrane şi oferirea de alternative atractive, precum sportul sau activităţile de grup. Şcolile pot restricţiona telefoanele în timpul orelor şi pot promova activităţi extracurriculare. În plus, monitorizarea conţinutului şi stabilirea unor reguli pentru utilizarea aplicaţiilor sociale sunt paşi utili. Experţii subliniază că pedepsele severe sau interdicţiile totale pot genera reacţii adverse. În schimb, motivarea, exemplul personal al adulţilor şi oferirea de opţiuni reale de petrecere a timpului liber sporesc eficienţa măsurilor. Programele publice care suportă costul unor activităţi sportive sau educaţionale pot încuraja schimbarea comportamentelor la scară largă. Astfel, combinaţia între politici publice, reguli familiale şi alternative concrete pare cea mai echilibrată abordare pentru a proteja sănătatea mintală şi fizică a copiilor.
„Copiii învață prin exemplu; părinții și școlile trebuie să ofere alternative reale și limite clare.”
- Stabilirea unor limite clare şi explicate pentru utilizarea dispozitivelor.
- Promovarea activităţilor de grup şi sportive ca alternative.
- Implicarea copiilor în decizii pentru a crește acceptarea regulilor.
Concluzie
Gestionarea accesului copiilor la rețelele sociale cere un mix de politici publice şi strategii familiale. Măsurile legislative pot oferi cadrul necesar, dar schimbarea reală porneşte de la părinţi şi educatori. Dialogul adaptat vârstei, exemplele practice și alternativele atractive pentru petrecerea timpului liber reduc riscurile asociate cu suprasolicitarea digitală. Recomandările internaţionale și cele naţionale converg spre ideea că limitarea timpului de ecran trebuie însoţită de activități care să susţină dezvoltarea fizică și socială a copiilor. În final, protejarea sănătății minorilor implică măsuri coerente, aplicate consecvent, și colaborare între familie, școală și autorități.
Sursa: hotnews.ro